Scrisorile lui Stanca. Dragă George Corbu,
Sunteți Președintele Uniunii Epigramiștilor din România. Cea mai de râs Uniune de la noi, ar spune răii și nătărăii. Cea mai spiritualizată, aș spune eu în cunoștință de cauză... Ne cunoaștem de mult grație extinderii domeniului. Deși eu nu am nici o afinitate cu epigrama, nu o practic. Dar o degust cu nesaț.
Epigrama ”poezioara - floretă”. Strofa - străfulger. Trebuie mare putere de concentrare și versificație, spirit viu, umor și spontaneitate ca să fii maestru. Și ceea ce e bine - sau e rău!? - epigramiștii nu sunt ”de meserie”. Deși, meseriași... de diverse profesii. Am constatat asta, ca fiind de mai multe ori membru în juriul de epigramă și poezie - sic! - al festivalului omonim de la Mizil. Dar, cu mult înainte de asta, am fost coleg de Institut, apoi de redacție & birou Flacăra, cu regretatul, minunatul om Sorin Postolache, prea grăbit să plece dintre noi. Cu el, cu Mihai Pânzaru-Pim, uneori cu genialul POPA’S; or cu DION și Ion Barbu pe de altă parte - deci caricaturiștii… - am fost la multe zeci de reuniuni de gen, încă din secolul trecut... Și cum epigrama e soră cu caricatura…?Ne-am revăzut recent la Festivalul umorului… cățcăuan… pardon, bistrițean. Mărul de Aur. Am aflat că sunteți un apropiat al scrierilor mele din Click! și chiar m-ați atins cu o epigramă. Pe care, vreți-nu vreți, eu o public. Căci să nu uităm: epigrama are un numeros public al ei. Nu e Cenușăreasa literaturii. Are un ”greu” corp de practicanți. Elită. O panoplie cu figuri celebre de politicieni, ingineri, avocați, profesori - dar ce nu are?... Toți și epigramiști. Umoriști. Ionescu Quintus provenit din tată-n fiu; Ștefan Cazimir; acad. Solomon Marcus. Cremă. Adaug pe genialul basarabean, regretatul Efim Tarlapan.Pe scurt, Uniunea dvs., Onorabile domn Corbu, o parte dintr-o Academie a Umorului care în Franța există ca atare. A râsului serios, grav, tragic, criminal care nu iartă nimic, mai ales gafele fertile ale politrucilor, vedetelor de tot felul; greșelile lor gramaticale care nu omoară omul, ci limba… Epigrama caricatura, judecate în grav trebuie tratate ca fiind Patrimoniu Național. Spirit românesc la snop!Asta-i spuneam recent lui Cornel Udrea, maestru și lider charismatic al umorului național. O fi ea ”ușoară”, dar e ca apa grea. Poate ucide… proști. Ea e bulgărașul de aur al ideilor, ironiei, protestului și altor leacuri de suflet. Să o prețuim, dle președinte! Ca element de Identitate Națională.…Cum spuneam, ne-am revăzut la Bistrița, în livadă la ”filozoful” Merelor de aur, directorul Platon. Mi-ați dat o scrisorică. Și-n ea, o hârtiuță: «Mie însumi, nebăgat în seamă de scrisorile mondene ale maestrului G.S.: „Nu frecventez de felu-mi Banca,/Nu am amante, nu-s om mare./Deci, nu m-aștept ca George Stanca/Să-mi adreseze vreo scrisoare…”».Ba, bine că nu, monșer Omonim Corbu!
