Scrisorile lui Stanca: Dragă Mihaela Rădulescu,
S-au dus vremurile în care te adulam. Și, nu fiindcă tu te-ai fi schimbat. Ci, eu. Tu nu numai că nu te-ai schimbat, ci chiar ai întinerit. În păreri și atitudini. S-a dus timpul când te urau gospodinele cu brațe albe și pufoase, fiindcă, după ce că arătai super la talie, mai emiteai și păreri nonconformiste, feminist-revoluționare. Acum alte muieri te pizmuiesc. Căci, te-ai emancipat prea de tot.
După un amant celebru și prea-june acasă, ai găsit unul prea-curajos și prea-internațional. Iar tu, ești tot mai libertină, mai jemanfișistă și chiar ostentativă în comportament și-n opinii. Ai însă ceva care încă nu mi se poate explica în clar. Devoalezi - ce cuvânt la modă, printre intelectualii contemporani, machère - o permanentă preocupare, obsesie pentru sexualitate. Văzui asta în cele două ediții de la ”Românii au talent”. La glumițele exprimate printre rânduri, cu puncte-puncte la sfârșit. Nu mai zic, dar cine v-a dat ideea fu neinspirat și de prostu gustu. Cum apare un mascul mișto, fie el demi-nud, și tu, și colega ta, doamna Andra, faceți cam ca doi inși ieșiți la agățat, care calcă pe ceva: auuuuuuu! Cu ton de lupoaice famelice. Doamnei Andra îi stă și mai rău… Familistă. Tu, jemanfișistă, cum zisei… țiserupistă. Dar, or fi și indicații de regie. Idioate. Oricum, ambele sunteți prea vedete să vă extaziați în fața unui look masculin. Deși, vorba‘ceia ”…și lui Dumnezeu îi place”. Voi sunteți dive și nu e bine să vă devoalați cu ostentație, zău!
Cât privește pasabilitatea ta în acest juriu, despre care presa a tot croșetat, că ar fi scântei cu Călinescu… aici nu e concurs în doi. Florin e spontan, genial. Nu are rival. Și nici nu e bine pentru tine - nu și pentru mine, telespectator - să-i calci teritoriul. ”E pericoloso sporgersi”, ca la CFR. Tu ești divă. Nici actor, nici cozeur. De la voi se așteaptă întreținerea acelui conflict fals, care să dea tensiunea unei emisiuni de acest gen. Nu contează vedeta, ci echipa. Vezi din experiențele anterioare conflictele: Brenciu cu toți, exces de zel; Chirilă cu Moga, spumos–înecăcios; Cheloo contra normalității mioritice, nonconformist, anarchist, pro-democratic… E o condiție sine qua non pentru coloratura emisiunii. În termeni marxiști: dilectica luptă a contrariilor. Un Gică-contra… doi Gici-Contra…
George Stanca, pamflet
