Scrisorile lui Stanca: Dragă Mihăiţă Neşu,
O tragedie mai mare nici că ţi se putea întâmpla. Să păţeşti accidentul acela nenorocit. Apoi, cele de consecinţă. Apoi, să te părăsească soţia. Apoi, să te părăsească pe vecie mama, în urma unei necruţătoare boli. Iar acum, şi tata.
La el nici măcar întâmplător, ci pare-se de bună voie. Sinucidere. Sincer să fiu, eu unul nu cred ca nea Mircea s-a sinucis. Refuz. Nu pot să cred. Nu accept idea ca un fost jucător de fotbal, practician, profesionist şi arbitru internaţional de mare talie să aibă un moral aşa de scăzut.
Poate că a avut o depresie bruscă, ceva din puterea sa morală să se fi dereglat - avea, totuşi, aproape 75 de ani - nu ştiu, nu pot pricepe. Nu las de-o parte faptul că, fiind şi arbitru, ştia ce înseamnă presiununea psihică. Şi ce este cu injuriile multiplicate ale publicului advers, … deci câte i-au auzit urechile… Nu! Nu se poate ca moralul său să fi fost atât de subţire. Sigur, poate că moartea mamei tale a pus capac stării tatălui. Căci, să recunoaştem, Dumnezeu v-a supus unor cazne incredibile, ca pe bietul Iov.
Dar eu refuz să cred că un caracter aşa tare, călit, cum era nea Mircea, să fi cedat. Greutăţi, da!, aproape imposibil de suportat, şi pe care viaţa i le-a pus în cale. Nu acesta era Mircea Neşu.
Ceva i s-a întâmplat de s-a schimbat. Nenorocirea s-a petrecut exact atunci când medicii au anunţat câteva veşti îmbucurătoare pentru tine. Că începi, că poţi să te mişti şi, cine ştie…? Cum să fugi si să laşi copilul aflat la necaz, pe care l-ai iubit, l-ai dorit atâta, singur pe lume? Căci acum, Mihăiţă, aşa eşti: singur pe lume…Mi se pare groaznic. Faptul ca ai o activitate utilă la U Cluj, că ajuţi echipa, că ai o preocupare importantă, e mare lucru. Un serios obstacol în calea alinării tale. Deşi, nu, nu cred că este cazul. Iar dacă tata a ”dezertat” nemaiputând suporta situaţia, înseamnă că, repet, s-a întâmplat ceva cu el şi cu moralul lui. Reper. Repet. Repet: nu pot crede că Mircea Neşu s-a sinucis.
De-acum, Mihăiţă, trebuie să ai grijă. Tu de tine. Eşti deja călit la cele mai teribile flăcări ale vieţii. Poţi rezista. Deşi, vei lupta de unul singur tot restul vieţii.
Luptă, Neşu, luptă!
George Stanca, pamflet
