Scrisorile lui Stanca. Dragă Ovidiu Bojor
Maestre. Întrucât vă percep a fi din stirpea marilor personalități ale acestui neam, iar acestea au acoperit cu imagine mai mult artisticul - fără a diminua științificul și academicul - unde vocabula aceasta ”maestre” e acasă, mă adresez cu: Domnule academician... la mulți ani pentru cei 92 pe care i-ați atins în aceste zile! Sigur fiind că, după modul dvs de trai, voi mai avea prilejul să vă felicit cu aceeași ocazie... dacă modul meu de trai mi-o va permite..
După sfaturile domniei voastre au trăit mulți români, sau au încercat să trăiască. Și, iată vârsta atinsă certifică sănătatea sfaturilor date. ”Să faci ce zice... Bojor, dar și ce face Bojor”, ar fi o zisă care contrazice un vechi proverb referitor la preoți... Mai tot poporul a făcut ce ați zis, o văd, o știu...V-am văzut la zeci de emisiuni tv, auzit la tot atâtea radio, v-am citit în ziare, cărți... Păcat că asta s-a petrecut mai mult în ultimii 27 de ani. Când s-a dat voie să deveniți public. Înainte de asta mentorul meu în ale sănătății era culmea un francez pe care sigur știți, - cred că Valmont, Valmè - după cartea căruia copiam rețetele de ceaiuri, soluțiile pentru o viață mai bună. Iată, comuniștii care ne promiteau o viață mai bună v-au neglijat... Iar azi, pentru poporul român puteți fi un sfânt în devenire. Căci, prea mare e nebunia informatică, prea isterică existența umană ca lumea să vă mai extragă pe sintagma ”binefăcător al neamului ” și să vă glorifice, nemurească, sanctifice chiar. De aia zic ”în devenire”...
Pentru că trăiți normal, modest, ca un oarecare printre noi, eu zic că nu faceți decât un proces de autodemitizare. Căci azi sunteți un mit. La 92 de ani, la mulți ani! Dacă rămâneați în Tibet sau izolat pe un munte măreț și de acolo ne dădeați leacurile alea minunate pe care le știți și le-ați deprins într-un contact divin cu Natura, lumea s-ar fi închinat deja Sfântului Bojor... Așa, văzându-vă că respirați ca ei, tușiți ca ei, râdeți ca ei, unii muritori mai naivi vă cred ca ei... Egalul lor- Bojor! Cât timp vă plimbați printre oameni spre binele și mântuirea lor, sunteți de-al lor... Vedeți? De aceea nu puteți să deveniți - încă - un sfânt. Dar sunteți pe cale de a fi. De a vă sanctifica... Și aici dau un citat ce ar putea intra în Cartea Sfinților. O spusă a ”Sf Bojor Naturistul” care a trăit între psihologie și duhovnicie: “Adevărata sănătate este armonia sufletească. Și cel mai bun medicament este iubirea”.
