Scrisorile lui Stanca. In Memoriam: Ileana Constantinescu
Una dintre ultimile mărimi ale folclorului românesc. “Un stâlp al lui”, cum am îndrăznit să afirm la discursul din Biserica Sf. Ghorghe, la plecarea ei dintre noi ...şi am arătat spre o imensă coloană din pronaos. Ileana a fost un stâlp uriaş al folclorului... Mi-a venit asta meditând singur lângă corpul ei neînsufleţit. Căci am fost eu primul care a primit-o în măreţul locaş brâncovenesc, îngrijt de preotul Emil Cărămizaru.
Dar, folclorul rămâne fără stâlpi... Nu mai evoc Plecaţii. Căci ar fi mai întâi Ion Dolănescu, cel mai devotat prieten al răposatei. Nu o dată am telefonat la Ion şi mi-a răspuns Ileana. Casa din Caimatei era a doua ei casă. Copiii lui Dolănescu încep să cred că au stat mai ades cu “mama Ileana” decât cu tatăl mereu plecat în turnee... Şi Ionuţ, şi Dragoş. N-am pregetat să mă uit după Dragoş. Căci Ionuţ nu a lipsit la nici una dintre ceremoniile rituale....
Ileana Constantinescu - 89 de ani! Cei tineri, poate mai atenţi cu melodiile astea de “viaţă nouă capitalistă” sau la maneaua zilei, nu prea au ştiut ce e cu Ileana. De aceea apăs şi eu pe cuvântul stâlp, ca să o descriu. Deschizătoare de drumuri. O voce catifelată. Un repertoriu de o puritate folclorică şi lingvistică demn de un zeu cultural, muzical, al acestui popor. Căci asta e important, faptul că dacă Ileana s-a dus, Vocea ei minunată, minunea ei de voce, rămâne... Asta ne va bucura, asta o va eterniza. Căci eu unul tot visez la Panteonul marilor oameni ai Neamului. În care să intre Artiştii. Cântăreţii de folclor, savanţii, actorii, soliştii de operă, soliştii pop şi rock, scriitorii, jurnaliştii, poeţii, prozatorii, vedetele tv, artiştii plastici, caricaturiştii, epigramiştii... şi toţi creatorii care ar alcătui Intelighenţia Română. Ileana Constantinescu, în acest context, are locul ei. Cu toată modestia ei şi discreţia existenţială tipică omului simplu de la ţară, care cândva era numit talpa ţării. Iar acum... ţine pe ea Spania şi Italia...
Aflat câteva zile în biserica Brâncovenilor - Sf Gheorghe Nou - alături de Ileana, am avut sentimentul acela de solidaritate simplă, pe care-l aveam la zilele din Ianuarie ale lui Ion Dolănescu. Şi, am văzut în “Coana Ileana”, cum îi spuneam eu cu drag de româna arhaică, încă unul din grup “evadat” în vecii. După Maria Bararu, Eugenia Ticu, Aristide Buhoiu, după bietul acordeonist Onilă... şi chiar mi-e incomod a-mi aminti vremurile alea minunate, când toţi eram vii... M-am bucurat să-i văd alături de Ileana pe: Alex Lulescu, Costin Mărculescu; plus mai toată crema de azi a folclorului, menţionând pe Ileana Domuţa-Mastan, venită tocmai din Sălaj şi pe Mariana Lungu - Israel... Durere şi solidaritate la o mare dispariţie.
Dragă cetitorule, intră pe YouTube, cu ea.Vei descoperi profunzimi muzicale, versuri de bun simţ. Nu nesimţite ca acum când “banì” rimează cu “dujmani”. Iar “iubirea” e tot mai egală cu desfiguranta “invidie.”... Şi aşa, române... ai să pricepi ce mare a fost Ileana Constantinescu...
