Scrisorile lui Stanca: Dragă Cruduţo,
Dincolo de faptul că sunt bărbat, şi în plus un vechi admirator, degustător al frumuseţii feminine cu tot ce incumbă ea, îţi mărturisesc sincer că nu prea m-ai dat pe spate cu prestaţia ta publică. Ba, uneori am constatat şi lucruri deloc megieşe cu prea bunul gust.
Când te-ai combinat cu Nilă, am spus, uite, în fine, ştie albinuţa unde să pună trompa, să sugă bănuţul: la un fotbalist. Fizic vă potriviţi al dracului. Cred că în intimitate ies scântei între voi doi. Nu am pătruns sub cearceafăria voastră, dar se vede la cum joacă el... pe zona intimă, alcoviană, e un război epidermatic de nedescris... Dar ce faceţi la vreme de pace? La pauză?
Că pe mine, tânăr, ce mă frământa mai mult în pat cu o fată, era ce fac cu ea în pauză. Ce temă abordăm. Acolo era greul! Ei, bine, se pare că la voi nu a fost aşa, devreme ce sunteţi de multă vreme împreună. Sigur, intensitatea, densitatea dragostei voastre sunt ades diminuate de cantonamentele, meciurile mereu importante pentru cariera lui.
Căci în Nilă zace talentul. Unul încă netrezit, nesculat din adormire - la fotbal mă refer - pe care trebuie să-l cultive şi să-l pună la treabă ca să-i fie bine. Să VĂ fie bine. Am înţeles că ţii neaşteptat de mult la iubitul tău. Te-ai lipit de Nilă ca marca de scrisoare. Şi el. Dacă nu ar fi Îmbârligătorul ăla de Gigi. Care vă tratează ca pe mioarele lui: nu vrea să vă împerecheaţi. Ba, am auzit o gugumănie inumană şi foarte jignitoare la adresa iubirii voastre. Te-a întrebat cât vrei, ca să-l laşi în pace. Cruduţo, acest domn e mai crud decât atunci când ar beregăţi inocentul mieluţ...
E rândul tău. Ai făcut primul pas: ai renunţat, pentru iubitul tău, la un aspect uriaş din viaţă, televiziunea. Pasul doi: să nu renunţi PENTRU TOT AURUL DIN LUME, la iubirea ta. Rămâi atrăgăreaţă, provocatoare, dar în anonimat. În pat. Vei fi o doamnă bine, iubită de un soţ glorios.
Căruia să-i faci copii. De ochii cărora să ascunzi cu grijă jurnalele de pe vremea când mămica se numea... Cruduţa. Iubeşte, dispari din lumea asta scârboasă. Renaşte ca o mamă! Ca o eroină anonimă sacrificată pe altarul familiei. Asta vă e menirea. Oricât de „otrăvuri" aţi fi. Mai creştineşte de atât, nici teroristul Gigi nu îşi poate imagina. Fă-o, Cruduţa!
George Stanca pamflet
