Poftiţi în satul cu case colorate! Se află în județul Timiș și are o frumusețe aparte. FOTO
Excepţia de la regulă! Fărăşeşti, unul dintre satele izolate din judeţul Timiş, a reuşit să supravieţuiască declinului care a afectat numeroase aşezări mici din România. Mulţi localnici sunt dispuşi să facă naveta la Timişoara, aflată la peste 100 de kilometri, scrie adevarul.ro.
Cele aproape 100 de case ale satului Fărăşeşti, din comuna Pietroasa (Timiş), sunt aşezate de-o parte şi de cealaltă a pârâului care izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă. Ultimii kilometri ai şoselei spre Fărăşeşti se strecoară printre dealurile tot mai înalte. După câţiva kilometri străbătuţi prin pădure, apar primele case din satul izolat, aflat la extremitatea estică a judeţului Timiş, aproape de limita cu judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara.
Case vechi readuse la viaţă
Locuinţele vechi de peste un secol sunt mândria localnicilor. În urmă cu trei ani, 20 dintre acestea au fost renovate şi zugrăvite în culori plăcute, care le-au transformat în atracţii turistice, printr-un proiect al unei asociaţii locale, denumit „Color the Village!”. În 2022, şi vechea moară de apă la Fărăşeşti a fost restaurată de voluntarii Asociaţiei Acasă în Banat.
„Majoritatea caselor de aici sunt de lemn”, povesteşte Pătru Anghel, un localnic din Fărăşeşti. “Casa noastră, ridicată în 1890, este trainică şi frumoasă. Este făcută din topor, cum se zice, fiindcă bârnele au fost tăiate la joagăr”, adaugă săteanul. Alte case din sat sunt şi mai vechi, dar la fel de durabile. „A noastră are trei sute de ani. A fost cumpărată de străbunicul meu. Nu am pus decât câteva ţigle, în rest a rămas tot ce a fost atunci”, se laudă Strin Toderoni, un alt localnic.
Multe dintre gospodării şi-au păstrat înfăţişarea arhaică, având decoraţiuni specifice Banatului. Până în anii ‘90, comunitatea (care numără în prezent circa 200 de oameni) nu beneficia de drum şi de utilităţi. Primul releu de televiziune a fost amplasat, pe un deal, abia în 1998. Strada asfaltată se opreşte acum la ultima casă din sat. De acolo porneşte un drum forestier, care se afundă în pădure.
„Bătrânii satului cunosc potecile care duceau spre sate din munţi, ca Bătrâna, Poiana Răchiţelii şi Vadu Dobrii. Mergem des la cules de zmeură şi afine de pădure”, explică un localnic. Spre deosebire de alte localităţi izolate din Munţii Poiana Ruscă, în Fărăşeşti găseşti familii de tineri. O grădiniţă şi o şcoală primară funcţionează pentru cei câţiva copii din sat.
«Pot creşte animale»
„Muncim în Timişoara, eu şi alţi câţiva săteni, la o fabrică de electronice. Alţi localnici sunt angajaţi la secţia de drumuri sau la fabrica de volane”, spune un tânăr din Fărăşeşti. “Până la Timişoara facem peste 100 de kilometri, dar vine microbuzul şi ne ia.
Eu, de exemplu, lucrez în ture, 12 ore cu 24. E convenabil, chiar dacă distanţa este mare. Stând aici, pot creşte animale şi pot avea o mică grădină. Nu avem de ce să ne mutăm”, încheie el.
Click! spune
Localnicilor le convine să facă naveta. La Timişoara, salariile sunt mai mari decât în alte oraşe din vestul României. Cea mai mare parte a drumului este pe autostradă, nodul rutier de la Margina fiind situat la 15 kilometri distanţă.
