Geții, de la Zamolxe la Ceaușescu
Cine erau geții? Cine erau dacii? Erau ei unul și același popor? Ce știm, de fapt, despre această perioadă îndepărtată a istoriei noastre? Și, mai ales, cine le-a făcut (și contrafăcut) imaginea din prezent? Theodor Paleologu explică la RFI România.
Theodor Paleologu: Scuze că spun banalități, dar s-ar părea că banalitățile trebuie repetate. Sursele literare sunt doar grecești și romane, iar sursele grecești vorbesc de geți, nu vorbesc de daci, sursele romane vorbesc de daci. E elementar, e banal. Scuze că spun asemenea banalități, dar trebuie adus aminte.
Despre Zamolxe este vorba doar în două texte. Și anume, Herodot, care ne spune o poveste în stilul lui, adică de stă pisicul în coadă, și Platon, în „Charmides”.
Herodot și Platon, c’est pas peu, adică sunt două figuri enorme ale culturii grecești. Povestea pe care ne-o spune Herodot este minunată, așa cum minunate sunt alte povești pe care le spune Herodot: povestea hoțului egiptean, povestea regelui Darius (cum a ajuns Darius rege e o poveste extraordinară și e foarte amuzantă) sau povestea eunucului persan din anturajul lui Xerxes. Sunt tot felul de povești extraordinare la Herodot.
Așa este și această poveste, iar Herodot ne spune la sfârșit că el nici nu crede că e adevărată povestea, dar e prea bună ca să n-o spună: că Zamolxe a lucrat în afară, ca atâția compatrioți de-ai noștri, că a trăit în diaspora, că aduna banii, că a învățat carte de la Pitagora și după aia s-a întors și și-a construit o casă mare de tot, ca să-și impresioneze compatrioții.
Sigur, e o poveste amuzantă, repet, în stilul lui Herodot, și de aia e o enormă imbecilitate să spui că Herodot l-a calomniat pe Zamolxe. Acesta e stilul lui Herodot. Așa sunt poveștile lui și el are onestitatea să spună că nu crede o anumită poveste. Sigur că mai avem pasajul din Platon, care, în fond, ne spune ceva foarte similar, și anume conexiunea pitagoreică, dar îl prezintă pe Zamolxe ca un fel de Pitagora din lumea barbară. Asta e o temă importantă, pentru că grecii, peste tot, așa încercau să înțeleagă alte culturi.
Despre druizi, de pildă, ziceau că sunt pitagoriceni, e cam același fenomen. De ce vorbesc atât de mult despre Zamolxe? Pentru că auzim că Zamolxe este zeul suprem al geților. De unde până unde? Pe ce se bazează această afirmație? Care sunt sursele pentru așa ceva? Că surse literare nu ai, zero, iar surse arheologice nu există, nu există reprezentări ale lui Zamolxe ca zeu al geților.
Ni se spune: „păi era o religie aniconică”. Nu sunt foarte multe culturi aniconice. Deci de unde până unde? Adică absența lui Zamolxe din iconografia getică e interpretată de unii ca fiind dovada că, de fapt, era zeul suprem. Pentru Yahve (Iehova) de exemplu, ai și elemente arheologice care să spună ceva despre cultul lui. Despre cultul lui Zamolxe, nu.
Sigur că tracomanii noștri pot să spună tot felul de lucruri. Mai e o altă problemă, identificarea dintre geți și daci nici măcar nu o face Strabon. Strabon ne spune că vorbesc aceeași limbă. Or fi vorbit aceeași limbă, n-avem de unde să știm, pentru că, oricum, nu avem surse în această privință și e și o distanță în timp de câteva secole.
Citim că minunatul coif de la Coțofenești ar fi dacic. Nu, nu este dacic. Și multă lume care a văzut filmul lui Nicolaescu crede că era coif de luptă. Nu era coif de luptă, era un coif de înmormântare, in aur. Avea un rol ritualic
Pe lângă dacopatie, care este o boală sufletească, protocronismul este o boală sufletească și este matricea tuturor extremismelor postdecembriste, mai este și ceaușismul la tineri, care habar n-au și au impresia că era bine pe vremea lui Ceaușescu, că era un singur partid și el era un mare patriot.
Marea problemă cu care ne confruntăm este falimentul educației. Nu spun, iarăși, nimic nou, spun o banalitate. Aristotel, în secolul IV [î.Hr.], în Politica sa, spune foarte clar: „Democrația nu poate supraviețui decât printr-o educație democratică”.
Peste tot în Europa există un fenomen care, însă, nu este identic cu cel de la noi: problema imigrației. Noi suntem încă la început, marea problemă la noi e alta. La noi principala problema este prăbușirea demografică și din păcate, nu vorbim suficient despre asta. Și nici să vorbim n-ar fi de ajuns, ar trebui să și luam masuri. Este cea mai mare problemă a României, din punctul meu de vedere.
Articol sustinut de Rfi.ro
