Primele atentate moderne în Săptămâna Mare a creștinismului occidental


    În fața ororilor atentatelor teroriste pare că fiecare rămâne sau acționează pe cont propriufoto: Twitter
În fața ororilor atentatelor teroriste pare că fiecare rămâne sau acționează pe cont propriufoto: Twitter

Pentru prima dată după 11 septembrie 2001 încoace, atentatele de la Bruxelles sunt cele dintâi care se produc într-o perioadă importantă a calendarului creștin. Fiindcă data de 22 martie 2016 a picat în plină perioadă a Săptămânii Sfinte, premergătoarea celebrării sărbătorii pascale din acest an pentru mai bine de 2,2 miliarde de creștini din întreaga lume. Cu excepția a circa 230 de milioane de creștini ortodocși și greco-catolici, ce vor marca Învierea Domnului pe 1 mai, cea mai mare parte a creștinătății mondiale se pregătește deja să facă acest lucru peste câteva zile, duminică, 27 martie.

Niciodată până la Bruxelles istoria războiului atentatelor islamiste contra lumii occidentale nu se mai produseseră într-o perioadă cu însemnătate specială pentru creștini (trebuie făcută precizarea că nu există un ”timp sfânt” destinat sacrificiilor umane în nici una dintre cele trei religii monoteiste, după principiile căreia se ghidează azi marea majoritate a celor peste 7 miliarde oameni, cât compun umanitatea!).  Amănuntul acesta dă atât de mari bătăi de cap, încât atât șefii Bisericilor creștine tradiționale, în frunte cu Papa Francisc, cât și mai-marii politici ai mapamondului, preferă să-l treacă sub tăcere. Motivul? Frica declanșării unui război planetar bazat pe principii religioase. Un război purtat între două mari tabere, una reprezentată de creștini și evrei, și cea musulmană, pe de alta. Un război care se poartă însă intermitent de mai bine de un mileniu.

Belgienii, eroii fără vină ai ultimelor atentate, vor petrece așadar Paștele din 2016 după ce vor fi trecut prin trei zile de doliu național. Nici francezii, englezii, spaniolii, germanii și italienii nu vor fi mai liniștiți. Chiar dacă două mari capitale ale Europei au rămas încă virgine în fața atentatelor islamiste, Berlinul și Roma. Ba chiar mult mai îndepărtatele Portugalia, Suedia, Polonia, Ungaria și chiar și România simt efecte pe care știu că nu le vor lămuri în viitorul imediat.

”Vinerea Mare vine în acest an cu trei zile mai repede, o dată cu aceste total absurde acțiuni”, a declarat la scurtă vreme după comiterea atentatelor Jean Kockerols, episcop auxiliar de Malines – Bruxelles. El a interpretat în cheie cristică gravele incidente din țara sa: ”Trebuie să adoptăm atitudinea curajoasă a Mariei în fața apostolilor lui Cristos, atunci când fiul ei suferea pe Cruce. Ea a rămas lângă fiul ei chiar și la picioarele Crucii. Scriptura nu ne-a transmis nici un cuvânt al ei în acele momente, dar ne spune că era prezentă acolo. Aceasta trebuie să fie atitudinea unui creștin, care rămâne în picioare și în fața unei nenorociri, care continuă să trăiască cu speranță chiar și în fața lucrurilor ce par de neînțeles!”.

Disputa s-a mutat apăsat pe tărâmul religiei

Așadar, confruntarea are loc și pe tărâmul religiei. Fiindcă se confruntă două idei ireconciliabile, prin însăși natura și tradiția lor. Creștinii nu au uitat că trebuie să proclame Vestea cea bună a lui Cristos peste tot. Nu au uitat că ”Biserica persecută din iubire”, fiindcă toți au dreptul la mântuire, inclusiv cei necredincioși. În numele acestui concept s-au făcut, mai ales în trecut, o serie de excese. Musulmanii merg însă pe ideea că singurii oameni credincioși sunt cei care cred în Allah și în ultimul său profet, Mahomed. Ca atare, necredincioșii sunt vrednici de moarte.

Poate că nu ar trebuie în aceste condiții să ne mire prea tare că în ultimii 15 ani confruntarea a intrat într-o nouă fază, cea în care mai întâi adepții Al-Qaida și mai nou cei ai ISIS, au decis să poarte securea războiului pe străzile și în casele ”necredincioșilor” din Occident.  Rând pe rând, aproape în toate lunile calendarului, s-au înregistrat câte o acțiune teroristă intrată în conștiința și istoria contemporană.

Principalele acte teroriste ale acestui început de secol

11 septembrie 2001 e o ”marcă” înregistrată azi. 2.993 de morți și 8.900 de morți s-au înregistrat în urma acțiunilor întreprinse de 19 teroriști Al-Qaida. După ce au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, teroriștii au prăbușit două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Al treilea avion a fost aruncat în clădirea Pentagonului din Arlington, Virginia, în apropiere de Washington DC. Un al patrulea avion s-a prăbuşit pe un câmp din Pensylvania.

În ianuarie 2015, mai exact între 7 și 9, Parisul și redacția revistei de satiră ”Charlie Hebdo” au cunoscut teroarea din partea a doi atacatori mascați, frații Said și Cherif Kouachi, supărați de caricaturile religioase, inclusiv cele la adresa profetului Mahomed, publicate de-a lungul timpului în paginile hebdomadarului. După mai bine de 48 de ore de teroare, totul s-a încheiat cu 20 morți, inclusiv atacatorii și partenerul lor, Ahmed Koulibaly care a atacat un magazin evreiesc din Paris, pricinuind ostatici și decese în rândul clienților. Printre victime au fost și doi polițiști, dintre care cel care asigura paza revistei ”Charlie Hebdo” era musulman. La acea dată Papa Francisc declara că ”nu poți să glumești pe seama religiei sau să insulți credința altora. Există o limită. Fiecare religie care își respectă oamenii are demnitatea sa. Există limite și în libertatea de exprimare”.  

În martie 2004 era rândul Madridului să se confrunte cu cele mai sângeroase atentate din istoria sa, ba chiar a întregii Europe secolului XXI. Patru garnituri de tren, aflate la periferia Madridului și pline de navetiști, erau aruncate în aer  de zece bombe artizanale în dimineața zilei de 11 martie. Cele 191 de victime, printre care și 16 români, și aproape 1.900 de răniți stau mărturie actelor de teroare furibunde pe care justiția spaniolă le-a pus pe seama a peste 20 de islamiști, condamnați la ani grei de închisoare.

Londra, Paris, Bruxelles. Ce va urma?

Un an mai târziu, Londra devenea protagonista războiului. Patru atentate sinucigașe comise simultan în trei rame de metrou și într-un autobuz din Londra s-au soldat cu 56 de morți și 700 de răniți. Atacurile au fost revendicate de o grupare care a susținut că se numește, cum altfel, Al-Qaida.

După 2005 a urmat parcă un deceniu de relativă ”liniște”. Dar liniștea a fost aproape permanent zguduită de fapte singulare ”de arme” ale câte unui adept al terorii. În 22 iulie 2011, în Norvegia, un extremist de dreapta, Anders Behring Breivik, a detonat o bombă în apropierea sediului guvernului de la Oslo, după care la scurt timp s-a deplasat pe insula Utoya, unde avea loc o tabără de vară a tinerilor socialiști norvegieni. Aici a ucis cu sânge rece 69 de persoane, majoritatea dintre ei adolescenți. În prezent execută o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă în Norvegia, care va putea fi prelungită pe termen nedeterminat dacă autorul va fi considerat în continuare periculos.

Pe 11 și 15 martie 2012, Mohamed Merah (23 de ani) a ucis trei militari cu focuri de armă la Toulouse și Montauban (sud-vestul Franței), iar pe 19 martie le-a adus sfârșitul unui profesor și a  trei copii de la colegiul evreiesc 'Ozar Hatorah' din Toulouse. Autorul a fost omorât de poliție pe 22 martie, după un asediu de 32 de ore asupra apartamentului său. În același an, pe 18 iulie, terorarea se apropia cel mai mult de România: cinci turiști israelieni erau asasinați la aeroportul din Burgas, Bulgaria, în urma exploziei unei bombe plasate într-un autocar. Șoferul acestuia și autorul atentatului au decedat de asemenea în atentat. Israelul a acuzat că la originea atacului s-ar fi aflat mișcarea libaneză Hezbollah.

Luna mai devenea mai apoi protagonistă fără voia sa. Mai întâi, pe 22 mai 2013, în Marea Britanie, un soldat din regimentul de gardă era ucis cu arme albe. Viața lui Lee Rigby (25 de ani) se încheia sub atacul unui cuțit și a doi bărbați, chiar în apropierea unei cazarme militare a Artileriei regale în Woolwich, cartier din sud-estul Londrei. Potrivit martorilor, cei doi agresori au încurajat trecătorii să filmeze scena în timp ce ei strigau ''Allah akbar!'', înainte de a fi arestați de poliție. Un an mai târziu, pe 24 mai 2014, un bărbat deschidea focul în holul de la intrarea în Muzeul evreiesc din Bruxelles - Belgia, ucigând patru persoane, printre care un cuplu de turiști israelieni. Arestat la Marsilia (sudul Franței), presupusul autor, francezul de origine algeriană Mehdi Nemmouche (29 de ani), a fost predat la finalul lunii iulie justiției belgiene, care l-a inculpat pentru ''asasinat în context terorist'' și l-a plasat în arest preventiv.

Ultimii doi ani au marcat însă o recrudescență a terorii. După ianuarie 2015 Parisul a cunoscut noi ore de teroare. De această dată, atentatele teroriste au fost dublate de o serie de atacuri armate, atentate cu bombă și o luare de ostatici, care au avut loc în capitala Franței în seara zilei de 13 noiembrie și în primele ore ale zilei următoare, în arondismentele 10 și 11, contra unor cafenele, restaurant și chiar în sala de spectacole de la Bataclan, dar și în apropierea stadionului Stade de France, situat în Saint-Denis, unde era în plină desfășurarea amicalul dintre Franța și Germania. Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic - ISIS. Au avut loc cel puțin trei explozii și șase atacuri armate. Bilantul acestor atentate a fost de 131 de morți, printre care doi români, si 352 răniți.Cel puțin trei atentatori au reușit să fugă în Belgia, cel mai probabil lângă Bruxelles, motiv pentru care preț de cel puțin patru luni a fost organizată o veritabilă vânătoare de fugari de către polițiști belgieni și francezi. În cele din urmă, vineri, 19 martie, unul dintre suspecții-cheie în organizarea atentatelor din Paris, Salah Abdeslam, cădea în mâinile polițiștilor, după o serie de încăieriri între cele două părți, soldate cu morți și răniți, în ambele tabere.

Arestarea acestuia a dus la declanșarea, trei zile mai târziu a celor mai grave acte teroriste din istoria capitalei Belgiei. Două explozii produse la aeroportul din Zaventem și o a treia în incinta stației de metrou bruxelleze Maalbeck au dus la moartea a 31 de persoane și rănirea a altor 250, inclusiv patru români.

Ce rămâne de spus și de făcut? 

La nici 24 de ore după acest atentat care pare să redeseneze harta stabilității Occidentului, Israel Katz, ministrul israelian al Transporturilor şi Informaţiilor, a făcut o declarație destul de controversată. Ținând însă cont că evreii sunt rivali de temut ai musulmanilor, cel puțin din 1948, data înființări statului Israel, avertizarea acestuia pare mai mult decât pertinent: ”Dacă, în Belgia, vor continua să-şi mănânce ciocolata, să profite de viaţă, să se prezinte ca mari liberali şi democraţi şi să nu ţină cont că o parte a musulmanilor care se află acolo organizează acte teroriste, nu vor fi capabili să se bată împotriva lor", a precizat Israel Katz. El le-a reproşat de asemenea "preşedintelui american" şi "liderilor europeni" că nu sunt pregătiţi "să spună că lupta este împotriva terorismului islamic". "Atunci când nu-ţi defineşti inamicul, nu poţi purta un război mondial", a apreciat ministrul, unul dintre principalii rivali ai premierului Benjamin Netanyahu în cadrul Likudului (dreapta, la putere).

Una peste alta e evident faptul că leagănul civilizației creștine e supus unui război fără precedent. Și al unui dublu paradox. Pe de o parte, are în față niște oameni care urăsc sincer civilizația total străină lui Mahomed și a ideilor acestuia născute în secolul al VII-lea după Cristos. Pe de alta, pare că nimeni nu are cine să apere creștinismul, nici statul modern și occidental, prin reprezentanții săi la vârf, și nici actualul papă, Francisc. Și unul, și celălalt par mai degrabă preocupați de soarta celor săraci și oprimați, a zecilor de mii de imigranți, decât de propria curte, de semenii și coreligionarii lor. Va supraviețui Europa? Va rezista Uniunea Europeană? Va învinge încă o dată creștinismul? Probabil că da, chiar dacă peste doar două generații, numărul credincioșilor creștini și cel al musulmanilor se speculează că va deveni aproape egal pe întregul mapamond!  

cub anamaria prodan png
Kanye West si Julia Fox jpg
cub horoscop 1 gif
catalin remus avocatul31 jpg
shutterstock 450568075 jpg
sharoma tzanca uraganu jpg
foto 1   Marian Olteanu si Denis Hanganu bataieB jpg
shutterstock 2211785457 jpg
infidelitate un barbat doua femei threesome shutterstock 332233235 jpg
closeup female hands counting euro banknotes world money inflation economy concept jpg
image
image
image
image
calendar ortodox 2021 5 decembrie sfantul cuvios sava cel sfintit jpeg
shutterstock 2211785457 jpg
foto3 timisoara INQUAM Photos Virgil Simonescu jpg
shutterstock 450568075 jpg
sharoma tzanca uraganu jpg
cornel ciupercescu captura youtube jpg