Paștele Blajinilor: tradiții împlinite de ortodocși pentru cei adormiți
La o săptămână după duminica Sfintei Învieri, în prima zi de luni, după Duminica Tomii, numeroşi creştini ortodocşi prăznuiesc Paştele Blajinilor ( 9 mai). În tradiţia populară, praznicul este cunoscut sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor şi este cea mai importantă prăznuire pe care credincioşii o fac în memoria celor adormiţi, rude trecute la viața veșnică de-a lungul deceniilor
Această sărbătoare străveche religioasă este respectată mai ales în Europa de Sud-Est (România, Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria).
Ce se spune despre neamul Blajinilor
În legătură cu neamul Blajinilor, din informaţiile adunate din tradiţia populară, Blajinii locuiesc într-o ţară îndepărtată, la hotarul dintre lumea văzută şi lumea nevăzută, poate chiar sub pământ, pe Celălalt Tărâm. În legendele referitoare la neamul Blajinilor, cunoscuţi şi sub numele de Rohmani, se spune că aceştia sunt persoane paşnice şi blânde, incapabile să facă rău. Ei trăiesc dincolo de Apa Sâmbetei ( un râu imaginar) care înconjoară Pământul de şapte sau chiar de nouă ori De asemenea, se mai spune că blajinii sunt persoane mitice și au luat parte la facerea lumii. Alte surse susțin că ei sunt urmaşii lui Set (al treilea fiu al cuplului Adam şi Eva).
Blajinii provin din copii nebotezaţi
Tot în tradiţia populară se mai spune că Blajinii provin din copiii nebotezaţi, morţi la scurt timp după naştere. Alteori, informaţiile despre Blajini menţionează că ei susţin stâlpii pământului, iar fără ei lumea s-ar scufunda în haos.
Blajinii nu știu să calculeze timpul, nu cunosc data Paștelui
Blajinii nu știu să calculeze timpul, nu cunosc când sunt orânduite sărbătorile creștinilor și mai ales nu știu data Paștelui. De aceea, în tradiția populară se spune că este bine să trimitem cojile de ouă vopsite de la Paște pe o apă curgătoare, deoarece „ele ajung în Ţara Blajinilor și le dă de ştire urmează Paştele lor”.
Blajinii postesc tot anul, dar când văd plutind cojile de ouă roșii pe apă, atunci ei află că a fost Paştele pământenilor și, în curând, urmează Paștele lor. Se crede că acele coji de ouă ajunse în ţara lor se transformă în ouă întregi, așa cum au fost la început. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, pământenii serbează Paștele Blajinilor separat „aici“ şi răposații „acolo“.
Legende despre Blajini răspândite în Bucovina
În Bucovina, s-a răspândit credinţa că trupul Blajinilor se deosebeşte de al pământenilor: doar bustul lor este identic cu al oamenilor, iar de la brâu în jos, blajinii sunt peşti: Mai mai mult, în țările unde se sărbătorește Paștele Blajinilor, credincioşii cred că blajinii trăiesc într-un pârâu. Adesea, bucovinenii laudă femeile şi fetele Blajinilor care cântă foarte frumos, iar melodiile lor răsună în toate ţinuturile în care locuiesc.
Ceremoniile din cimitire
La mormânt este chemat preotul să facă o slujbă
După ce toate pregătirile au fost terminate, familia decedatului cheamă preotul la mormântul respectiv şi acesta face un slujbă, spune o rugăciune și citeşte pomelnicul familiei ( numele tuturor decedaţilor din acea familie). În timpul ceremoniei, când dascălul cântă :"Veşnica pomenire", preotul stropeşte mormântul cu vin. La sfârşitul ceremoniei, gospodina pune în coşul dascălului prosopul de pe mormânt ( pe care au fost orânduite bucatele: colacii, ouăle roşii, cozonacul, pasca şi câte o lumânare) și un pachet cu alimente.
Gospodina împarte pachete cu bucate tradiționale
Pentru sufletul morţilor pomeniţi, gospodina împarte rudelor, prietenilor de familie și și săracilor din cimitir, pachete cu bucate tradiţionale şi lumânări. Copiilor li se împarte câte un ou roşu, păscuţe mici, dulciuri pregătite de gospodină, sucuri de fructe şi câte o lumânare aprinsă.
Se împart pachete și la masa de obște
După împărţirea bucatelor la mormântul familiei, gospodina care se ocupă de ceremonie, duce bucate şi la masa de obşte care se face, de asemenea, în cimitir sau în curtea bisericii. La această masă, pregătită pentru pomenirea tuturor celor adormiţi, se adună preoţii, dascălii şi toţi credincioşii veniţi să-i comemoreze pe cei trecuţi la viaţa veşnică, din cimitirul unde se desfăşoară ceremonialul .
Sufletele morților sunt libere
Tradiţia spune că în ziua de comemorare, la Paştele Blajinilor, sufletele morţilor sunt libere şi pot să deguste din bucatele primite de pomană şi pregătite special de rude pentru ei.
Punțile de legătură dintre credincioși și blajini
Punţile de legătură dintre credincioşii care se ocupă de comemorarea celor trecuţi la viaţa veşnică şi Blajini sunt apele curgătoare.
În Botoşani, de exemplu, în această zi, bătrânii rostogolesc ouă roşii în apă, în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se organizează mese câmpeneşti. Cu acest prilej, cei care organizează prăznuirea, lasă în iarbă multe firimituri de cozonac şi de pască, pentru a fi adunate de cei morţi în ziua Prohoadelor..Pachete pentru Uitații și Neștiuții
La Paştele Blajinilor nu se pomenesc numai morţii cunoscuţi în familie, ci toţi strămoşii comuni: Uitaţii şi Neştiuţii. Fiecare credincioasă aduce la cimitir câte un ştergar de care leagă o lumânare şi-l dăruieşte săracilor împreună cu pachetul cu bucate. Decedații pot influența destinele pământenilor
În tradiția autohtonă există și până în prezent credinţa că decedaţii, ca nişte divinităţi, pot influenţa pozitiv sau negativ asupra vieţii oamenilor: ei pot influența recoltele - să aducă roade bogate ori secetă, sănătate sau boli, succese ori nenorociri.
“Paştele Blajinilor este celebrat în tradiţia populară şi are conotaţii religioase, pentru că se fac milostenii pentru cei morţi. Mesele care se întind în cimitire, în multe zone ale ţării, arată legătura dintre cei vii şi cei morţi în bucuria tainică a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica acceptă aceste tradiţii pentru că sunt în favoarea sufletească a omului, spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
