În sufletul «Generaţiei de Aur». Hagi, Popescu, Sabău şi ceilalţi colegi formează aceeaşi familie ca acum 20 de ani

17 decembrie 2013

Adunarea s-a dat la Otopeni. Luni la ora 9.30, Hagi e mareşalul, Popescu şi Petrescu generalii, Ilie Dumitrescu e omul cuvintelor alese, Balint acelaşi om blajin, Prodan responsabilul cu buna dispoziţie, Sabău mereu stăpân pe sine, Stelea un uriaş cu suflet mare, Răducioiu tot cu aer de adolescent, Belodedici modest şi respectuos. Iar Anghel Iordănescu e tăticul lor. La Salonic s-a ajuns după o oră şi 20 de minute.

Deşi puteau sta singuri în camere, băieţii au ales să stea ca pe vremuri. Perechile se ştiu deja: Hagi-Sabău, Popescu-Dumitrescu, Prodan-Doboş, Moldovan-Vlădoiu, Balint-Stelea, Gîlcă-Preda, Belodedici - Răducioiu. Doar Petrescu l-a luat sub aripa sa pe Mara, iar Rotariu pe Pleşan.

Tinerii sunt cuplaţi şi ei după prietenii vechi: Miu-Falemi, Dănciulescu-Bratu, Pancu-Iencsi. La stadion echipa află că meciul va dura 90 de minute. În ciuda anilor, a kilogramelor în plus, echipa se strânge şi se desface ca un elastic.

Grecii au avut la pauză 1-0. Tricolorii au egalat prin Florin Bratu, pe final, când banca tehnică avea deja vreo şapte antrenori, fiecare cu indicaţiile lui. Concluziile egalului au sunat astfel. Hagi: „Azi am fost prea mulţi antrenori şi prea puţini jucători!".