Revoluţie în Brazilia pentru 30 de miliarde de dolari
Brazilia va găzdui Campionatului Mondial de Fotbal din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016. Ceea ce trebuia să fie o onoare şi o sărbătoare pentru populaţie s-a transformat în frustrare şi convulsii sociale din cauza sumelor exorbitante cheltuite de Guvern pentru aceste două obiective.
Organizarea unei competiţii sportive de anvergură mondială a devenit o povară pentru ţara şi societatea care şi-o asumă. Niciun turneu final sau Olimpiadă nu se mai poate desfăşura decât în condiţii de cinci stele, pe stadioane, autostrăzi şi aeroporturi noi. Foarte frumos, doar că pentru construirea lor sunt alocaţi din ce în ce mai mulţi bani din bugetele publice ale statelor respective.
Deşi la început cetăţenii sunt mândrii ca un astfel de eveniment grandios să se desfăşoare la ei acasă, pe parcurs cu toţii se trezesc la realitate şi constată consecinţele grave care se abat direct asupra nivelului lor de trai.
Cheltuirea unor sume de ordinul zecilor de miliarde de euro aruncă în criză, şi afundă mai mult decât ajută ţările care nu şi-au evaluat obiectiv puterile când şi-au asumat un Mondial, European sau o Olimpiadă. Mai ales când este vorba de popoare din lumea a doua, oricum cu probleme mari de ordin financiar sau social. Ultima dintre societăţile care e pe cale să explodeze din această cauză este Brazilia, care urmează să fie gazda a două dintre cele mai importante evenimente sportive de pe planetă: Campionatul Mondial de Fotbal de anul viitor şi Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din 2016.
Aceste competiţii au fost asumate de statul brazilian pe fondul unei creşteri economice iluzorii şi nesustenabile, în condiţiile în care pentru fiecare din cele două evenimente s-au cheltuit câte 15 miliarde de dolari americani.
Faţă în faţă cu foametea, brazilienii de rând din favele, cartierele săracilor, au ieşit în stradă protestând pentru cheltuirea acestor sume scandaloase.
"Mondial şi Olimpiadă ne trebuia nouă? Da, e frumos, dar noi murim de foame. N-avem spitale şi nici şcoli, iar acei bani trebuiau să meargă spre rezolvarea adevăratelor probleme ale societăţii noastre", este mesajul a peste un million de brazilieni care se bat cu forţele de ordine la Brasilia, Rio de Janeiro, Sao Paulo, Fortaleza, Porto Alegre, şi alte oraşe mari din Brazilia.
Guvernul a trimis armata pe stradă, ca la revoluţie, pentru a-i potoli şi dispersa pe protestatari, dar problemele rămân, iar securitatea celor două competiţii este pusă la îndoială.
În aceste momente, în locurile unde la anul vor juca Messi şi Xavi, sau unde va alerga Usain Bolt, e teatru de război.
În aceleaşi condiţii grele s-a desfăşurat şi Mondialul din Africa de Sud, în 2010. Tot ţară cu mari probleme etnice, abia "reparată" după regimul rasial, apartheid, care a durat aproape 50 de ani, ţara a cheltuit patru miliarde de euro pentru stadioane, drumuri şi securitate. Sud-africanii au fost dezamăgiţi de decizia de a cheltui o aşa sumă în acest scop, dar n-au avut decât să se conformeze.
Ţara care a suferit însă cel mai mult de pe urma organizării unui astel de eveniment mondial este Grecia. Elenii au cheltuit pentru Olimpiada de la Atena, din 2004, peste 10 miliarde de euro şi ţara nu şi-a mai revenit după o asemenea gaură. A dat tonul crizei în Europa şi a fost la un pas să fie eliminată din Uniune şi să-şi piardă moneda euro. În acest moment, Grecia e tot în colaps şi ţara cea mai afectată de criză.
În acelaşi context s-au desfăşurat şi ultimele mari evenimente sportive de pe mapamond. Olimpiada de la Beijing, din 2008 a costat statul chinez 43 de miliarde de dolari americani, devenind cea mai scumpă din istoria omenirii. Asta în condiţiile în care PIB pe cap de locuitor e în China de 6 dolari. Chinezii n-au protestat, temându-se de regimul totalitar al lui Hu Jintao, dar presa internaţională a semnalat atrocităţile petrecute la construirea arenelor.
Singura ţară care a scăpat cu consecinţe negative minime după organizarea unei asemenea competiţii a fost Anglia. Jocurile Olimpice de la Londra, 2012, au costat 15 miliarde de dolari americani, iar ţara, potentă financiar, a suportat cheltuielile. Chiar şi aşa, înainte de deschidere, clasa de jos şi imigranţii au protestat în stradă. De asemenea, Europeanul din Ucraina şi Polonia, de anul trecut, care a costat 40 de miliarde de euro n-a lăsat în urmă tsunami, deşi arenele abia au fost gata la timp. Un motiv este şi faptul că cheltuielile s-au împărţit în două.
Rusia se va afla în perioada 2014 - 2018 în aceeaşi situaţie în care se află acum Brazilia. Au de organizat anul viitor Jocurile Olimpice de Iarnă de Sochi, pentru care vor cheltui peste 50 de miliarde de euro, dar şi Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, pentru care au alocat suma de 43 de miliarde de dolari americani. Toţi banii vin din partea Guvernului, iar ruşii de rand sunt înebuniţi. Asta pentru că nici ţara lor, izolată politic şi social de Vladimir Putin, n-o duce mai bine decât restul lumii.
