Dragă Andreea Tonciu,
M-am uitat pe topul femeilor urâte şi am încremenit. Tu, acolo?! A doua, după Nikita.
Zăvoranu, acolo?! Lumea asta a înnebunit! Şi, dacă nu aş fi colaborator la "Click!" şi nu mi-aş cunoaşte colegii, aş fi spus că topul cu pricina e măsluit, chiar pătimaş.
Dar, nu! Pfui!, repet: tu, Niţu, Zăvoranca la "urâte"!, se mânie Dumnezeu. Ori e lumea cu hormonii în călcâie, ori eu am trăit degeaba. Fiindcă, cel puţin două dintre voi, - nu spun care! - mi-au populat până şi mie, om în vârstă, Doamne iartă-mă!, visele erotice. Măcar o dată pe an. La anii bisecţi.
Dar, aici e un referendum, e voia majoritarului, boborului cititor, a "duodenului" cum îi spun eu cu afecţiune şi preţuire. El votează, el decide.
Şi la preşedinte de stat, de partid, de scară de la bloc, e la fel. Nici eu nu sunt de acord cu acest tip de democraţie. Cum să hotărască majoritatea, când ştim cu toţii: deştepţii sunt dintotdeauna în minoritate.
Mulţi, da' proşti!, zicea unu' pe la literatură. Numai Nae Ionescu, filozoful, îl ştii, spunea că noi, românii, avem "prostul satului", spre deosebire de alte popoare care au "înţeleptul satului".
Adică la noi, numai unu e prost, restul..., dar asta era în secolul trecut. Democraţia a "evoluat". Uite, cine ne conduce. Nu te supăra, numai cârcotaşii cată perfecţiunea, sanchi!, dar ia încearcă să vezi cine te-a votat: graşi, complexaţi şi invidioşi, chelboşi, pun prinsoare.
Că e uşor să stai în anonimat şi să bagi votul, ca la trasul din tranşee. Dar, ia să ieşi tu fetico, vot(o)anto!, în faţă: jos textilele cu chiloţi, cu sutien cu tot; să te văd la judecată, / cum ai ţâţa borcănată / şi burtica omidată. Refren: Şi păsărica găleată! Haida!
Poate la Zăvoranca o fi din cauza scandalului cu mama şi a agresivităţii ei publice excesive. Dar ce legătură are asta cu fizicul?! Cu tine. Cu Marinela?
Lume rea, fata mea!
George Stanca
Mâine, despre Cove