Dragă Cătălina Mustaţă
Dragă Cătălina Mustaţă,
Nu ştiu cu ce să-ncep. Pentru că povestea ta e bulversantă. Au dreptate cele două colege care au scris recent despre cazul tău…corrrrect, povestea ta. E de telenovelă. Îmi străbat mintea cu viteza unui torent de munte, mai toate titlurile, sintagmele clasice sau banale şi tot nu găsesc aici decât binecunoscuta ”Viaţa bate filmul”. Dar şi modul tău de existenţă, gândire, comportament. Să te măriţi de două ori în viaţă şi să o comiţi mai întâi cu proful din facultate, apoi cu cel din liceu e cel puţin ciudat. Ciudat, în sensul că e vorba despre o prea stranie coincidenţă. Spectaculoasă. Rarissimă. Cred că ea ţine numai de un anume destin. Nu mă pricep la ghicitori psihologice, complexe, moşteniri genetice, aşa că precum vezi dau vina pe coincidenţă. Genial mi s-ar părea profesionistul care ar explica ştiinţific comportamentul tău.Dar hai să fim serioşi, solemi, eu nu te tratez ca pe un ”caz”, ca pe o ”bolnavă” sau ca pe o ciudăţenie a Naturii. Aici, totuşi, Dumnezeu decide. Şi mă uit în cazul tău ce romantic şi duios a fost. Şi mai este. Chiar dacă aici s-ar putea vorbi despre un handicap al vârstei, nu cred în aşa ceva. Cred realist, nu vizionarist, nici ficţionarist în Forţa Dragostei. Fără nici un fel de glumă. Şi această sintagmă prăfuită, obosită, zdrenţuită şi hârşită de lume – apropo de vârstă - este cel mai bine ilustrată tot de//în literatură. ”Dragoste în vremea holerei”, romanul lui G.G. Marquez. Ai aici cel puţin două modele clasice de personaje şi de viaţă. Unul este dr Juvenal, soţul Ferminiei, familist, ideal, pendat, atent, riguros poate plicticos de bonom, lucru pe care s-ar putea să-l cunoşti... Şi apoi, Marea Iubire eternă cât două vieţi, dintre Fermina şi Florentino. Cel care a aşteptat-o 50 de ani: şi pe care a căutat-o în 622 de alte femei…Nu mai vorbesc despre duioşia imaginii finale. Să vezi doi bătrâni de 80 de ani pe puntea unei nave dansând în noapte, înfăşuraţi unu-ntr-altul pe muzica languroasă a mariaccilor…Ce se poate mai romantic şi mai încurajator!? Dragostea nu are vârstă, Cătălina! Spune-le moraliştilor eventuali, care se simt deranjaţi de amorurile tale ”didactofile” că au trăit degeaba…Să ai numai sentimente de piatră caldă, incandescentă!
