Dragă Eminescu,
După ce tu ai scris monumentalul poem ”Memento Mori”, cum aș mai putea veni eu cu o rubricuță dedicată Ție, folosind același titlu? Îmi permit să-ți scriu pe numele-Ți de familie. Care tinde a deveni paralel cu numele nostru de popor. Se poate spune că noi, românii, suntem de neam eminesc… Și care nume, al Tău, a ajuns simbol al poeziei române, și chiar al culturii române, pe care o celebrăm azi, de ziua Ta, Mihai Eminescu. Zic că nu-i înțeleg, deși pricep câte ceva din nemernicia lor, fomiști metafizici…
Ce nu înțeleg de la mulți români neaoși sau pretinși e că au să te urască și azi? [Zic că nu-i înțeleg, deși miros nemernicia mercenar-sclavagistă. Pute! Rău!]. Te urăsc material, așa, ca pe un semen viu, activ și combativ? Te contrează, te înjură. Ba, că ești ”cadavrul din debara” - asta mi se pare penală moralmente; ba, că noi, românii, ne-am ”săturat de Eminescu”?
Și astea toate vin de la capete ce păreau luminate… nu laminate cum îs... Auzi, să te facă ”fascist”, ”legionar”? Muhaielele! Oi fi având și Tu o seamă de ”vine”, dar detractorii nu te judecă-n epoca ta, în context, ci ea te scoate tendențios de acolo ...Te consideră antisenit pentru vremile când evreii păcăleau populația românească, o înșelau, îi dădeau rachiu contrafăcut, îi luau banii cu camătă sau oferindu-le băuturi pe datorie ca să le ia pământurile. Da, românii erau atunci cam naivi. Dar... Tu nu te războiai cu toți evreii, ci cu evreii ACEIA venali și penali. Cum a fost apoi și cu bolșevicii veniți din Rusia. Ei erau evrei, dar noi ne războiam cu comuniștii… nu cu evreii. Și, ce vină ai tu, Eminescu, dacă niscai evrei din vremea-ți erau necinstiți? Comuniștii te-au adulat exagerat? Care era vina ta? Ce vină aveau Nietzsche, Wagner că- i plăcea Hitler? Ce vină ai că erai patriot, naționalist? Azi, termeni amputați semantic până la ”extremist”?
Ateismul tău. Altă invenție. Un ochi de copil citește că “Făt Frumos din Lacrimă” vine din Lacrima Fecioarei Maria! Putea un ateu să nască o așa poveste? Putea el să scrie versurile: ”Lumină dulce, clară,//O, Maică Preacurată//Şi pururea Fecioară,//Marie!”? Calomnii, injurii ca să te desființeze. Cu versul tău, cu melodicitatea ta, cu limba pură românească pe care tu ai șlefuit-o, cu ”Doina” ta dez-interzisă de Păunescu și nerecitată nici azi din indiferență crasă? Și, pe cine vor ei să pună-n locul tău? Vreun ateu de cruce nouă?// Vreun barbar fără de milă?//Cui vor dânșii să se-nchine?// Fără credință și-n silă…?.. că pic și eu în fariseism eminescian...
Nu, Eminescule al nostru! Prin tine, ei pe NOI ne vizează. Vor să dispărem ca popor. Ca nație. Sau să le mai fim sclavi. Să le rămână lor bogățiile la care bale Occidentale și ex-”frățești” curg încă râu ca ”Grâușorul de Bărăgan”… !
Dragă Eminescu… Asta ȘI-o doresc!
