Povestea tânărului tenor din Bihor care a cucerit cele mai mari scene ale lumii. Spectacolul emoționant de Paște: „O legătură profundă cu Dumnezeu”
La doar 35 de ani, tenorul Ștefan von Korch a reușit ceea ce mulți doar visează: să-și facă vocea auzită pe marile scene ale lumii. Cu un timbru inconfundabil și un șarm inconstestabil, Ștefan a face cinste României prin realizările impresioante, fiind una dintre vocile de referință pentru linia de tenori din Carmina Burana. Totul a început pe când era doar un copil de trei ani, într-o casă din Bihor, cu un acordeon verde dăruit de tatăl său. De atunci, muzica nu l-a mai părăsit. Totul a fost întâi o joacă, însă cu timpul s-a transformat într-o pasiune de-o viață. Părinții i-au ghidat pașii atent șu l-au îndrumat către o carieră de succesfer. Ei i-au oferit toată încrederea de care nevoie orice tânăr cu un mare vis. Drumul său nu a fost și nu este ușor, însă Ștefan ne-a spus că pentru el viața de artist înseamnă dedicare, nu sacrificiu. În această perioadă, pregătește un concert pascal încărcat de emoție, care promite să atingă sufletele publicului din întreaga țară. Este felul său de a oferi mai departe ceea ce a primit de la muzică: lumină, liniște și speranță. Mai multe despre povestea sa impresionată, dar și despre spectacol aflăm chiar de la el.

Povestea tânărului tenor din Bihor care a cucerit cele mai mari scene ale lumii
Știm că v-ați născut și ați copilărit în comuna Șinteu, județul Bihor. Mai târziu ați studiat la Liceul de Muzică din Oradea. Cine v-a îndrumat pașii spre muzică?
Așa este, Șinteu este localitatea în care am petrecut cea mai mare parte din copilărie. După ce părinții mei și-au dat seama că am talent muzical, mama a fost cea care mă însoțea peste tot, la festivalurile de muzică populară unde era invitat ansamblul folcloric din satul nostru. Mai târziu, tatăl meu a preluat rolul de a mă îndruma spre drumul artistic, trimițându-mă la Liceul de Artă din Oradea. Ca să rezum, părinții mei au fost cel mai important sprijin în alegerile făcute încă din copilărie.
Mama este de origine slovacă, iar tatăl, de origine germană. Cum ați împăcat cele două culturi și ce influență au avut asupra artei dumneavoastră?
Pot spune că cele două culturi s-au îmbinat foarte bine. Cred că cea mai mare bucurie este că repertoriul german îmi place mult și mă simt confortabil cu pronunția – chiar vorbesc puțin limba germană. Slovaca o vorbesc fluent. Se spune că „de câte limbi vorbești, atâtea vieți trăiești”, iar eu simt că limba și cultura slovacă fac parte din mine. Tradiţiile de sărbători – Betleemul şi Dorota de Crăciun şi mersul la udat din perioada Pascală sunt nişte amintiri care mi-au rămas de când eram mic.
Ați visat de mic să faceți muzică? Viața de artist presupune multe sacrificii. A existat un moment în care aproape ați renunțat la artă? Dacă ați putea alege altceva în afară de muzică, ce v-ar plăcea să faceți?
Am început să cânt la acordeon la trei ani, iar la patru ani trecusem deja la sintetizator, iar mai târziu am început să cânt și cu vocea. Ca orice drum serios în viață, și cel artistic presupune multă muncă. Eu nu-i spun „sacrificiu”, ci „dedicare”. Au fost și momente de îndoială, mai ales când apăreau din partea unor oameni care mă influențau. Dar am fost mereu hotărât și am știut ce vreau. Chiar dacă am fost împins uneori să las muzica, n-am făcut-o.
Am fost mereu pasionat și de sport. Sunt o fire activă – am jucat ping pong, fotbal, handbal – la toate mă pricepeam. Îmi place și tehnologia, așa că sunt convins că aș fi reușit și într-un alt domeniu.
Cum a fost prima dată când ați urcat pe scenă? Vă însoțesc și acum emoțiile primului spectacol?
Au trecut atât de mulți ani încât nu-mi mai amintesc exact cum a fost. Ce pot spune sigur este că totul s-a întâmplat „pe repede înainte”, cum de altfel s-a întâmplat cu toate lucrurile din viața mea. Nu sunt un om lent, deși iubesc liniștea – atât cea interioară, cât și cea exterioară.
Spectacolul pascal care promite să emoționeze toată țara
Cine v-a inspirat profund în carieră? Cine este persoana care a cântărit cel mai mult în drumul artistic? Cel care mi-a modelat profund viața artistică este, fără îndoială, maestrul meu de canto, tenorul Constantin Nica. Îi sunt recunoscător din tot sufletul. Ori de câte ori am ocazia, revin cu drag la studiile cu el.
Care este rolul care v-a marcat cel mai mult?
Cel mai marcant rol pentru mine a fost cel din I Puritani. Este un rol absolut superb, dar și foarte solicitant – atât vocal, cât și din punct de vedere psihologic. M-am identificat cu el din prima clipă în care l-am interpretat. Rolul acesta este unul ieşit din comun şi astfel mă consider şi eu atât ca personalitate cât şi ca structură umană.
Aveți un ritual sau un obicei înainte de spectacole?
Nu, nu am ritualuri speciale. Încerc să fiu cât mai simplu cu putință și evit clișeele interpreților de operă. Dacă sunt odihnit și sănătos, pot cânta fără probleme. Îmi place să savurez timpul cu mine însumi, în gândurile proprii, uneori în natură, dar în principiu să savurez liniştea.

Cum reușiți să echilibrați viața profesională cu cea personală, având în vedere programul aglomerat?
Nu cred că am ajuns încă la acel moment în care să spun: „Acum iau o pauză totală.” Chiar și când sunt la o cafea, pe stradă sau la volan, gândul îmi fuge la tehnica vocală. Este un microb – nu scapi de el. Iar viața personală… este atât de personală, încât foarte puțini știu ce, când și cum fac. Și sper să rămână așa.
Cum decurg pregătirile pentru spectacolele „Armonii Sacre” și „Valurile Dunării”? Ce aduc special repertoriul dumneavoastră atât de bogat?
Repertoriul este bine cunoscut, l-am cântat de multe ori, dar încercăm mereu să-l împrospătăm cu personalitatea noastră. „O Sole Mio” e ca o bucurie muzicală – aș spune chiar o colecție de „hituri”. „Armonii Sacre” are o altă vibrație – sobrietate, speranță, o legătură profundă cu Dumnezeu, mai ales acum, în preajma Sărbătorilor Pascale. „Valurile Dunării” este un concert al diversității culturale și muzicale, cu interpretări în multe limbi europene, dar și cu accente exotice, prin influențe din China.
Când are loc spectacolul?
Pe 9 aprilie, la Sala Dalles, tenorul Ștefan von Korch va urca pe scenă într-un concert special dedicat Sărbătorii Paștelui. „Armonii sacre – pelerinaj muzical pascal”, va aduce în fața publicului un program emoționant, cu piese de mare încărcătură spirituală, precum „Ave Maria” și „Panis Angelicus”, acompaniat de pianistul Alexandru Burcă. După sărbători, în Săptămâna Luminată, tenorul va susține același concert și la Bistrița. Iar în luna mai, este invitat într-un turneu în Muntenegru.