Scrisorile lui Stanca: Dragă Răzvan Raţ,
Puțină lume - până și eu era să uit - mai știe că tu ai fost jucător al Rapidului. Rapidul Acela, nu ăsta...Îmi amintesc că Lucescu te lăuda foarte tare. Și că marele specialist în fotbal și sarailii, Copos, nu prea te prețăluia.
Sau cam așa ceva. Ce știu cu precizie este că plecarea ta bruscă de la noi l-a făcut pe cărpănosul personaj să crape de necaz, să dea-n gălbinare. Fiindcă peștele mare îi trecuse printre degete... N-a dormit luni întregi știind ce a avut și ce a pierdut...În fine, ne-am mai întâlnit prin avioane la diverse meciuri, te-am văzut jucând și ți-am admirat constanța. Care însemna tehnică și tenacitate, mai întâi. Și, uite așa ai ajuns la 100 de meciuri sub tricolor. Și le-ai depășit. Și, mai ai de jucat. Ești valid. Ești rezistent și ești în statistici la cote înalte precum alde Bölöni, Hagi, Popescu, Dorinel...
La meciul decisiv cu Irlanda de Nord dinainte de evenimentul ”Iohannis de Nord”, ai fost la mustață să dai un gol. Nu a fost să fie. La urma urmei, nu fundașii stânga trebuie să marcheze...ci cei de pe dreapta... Dar la națională ai un gol istoric. Cel de pe Giulești, 5-1 cu Germania – dragi copii, jur că ăsta a fost scorul, chiar dacă nu credeți... – scor de o duritate pe care nemții nu o cunoscuseră de 65 de ani. Practic, țin minte că l-ați scos la pensie pe marele portar Oliver Kahn. Da, dar lor le-a trecut. Noi am rămas cu aerul...
Ai un palmares de ”cinci campionate câștigate (două cu Rapid București, trei cu FC Șahtior Donețk), 3 Cupe (una cu Rapid București, două cu FC Șahtior Donețk), trei Supercupe (una cu Rapid București, două cu FC Șahtior Donețk) și de asemenea “este câștigătorul ultimei ediții a Cupei UEFA cu FC Șahtior Donețk, finală câștigată la Istanbul cu scorul 2-1 după prelungiri, 1-1 după 90 minute, în fața echipei Werder Bremen din Germania”… Am citat din Wikipedia. Amețesc…
Și acum, ai ajuns la un alt record. Rar. Ești în clubul celor o sută de prezențe la națională. Să-ți deie Domnul să prinzi și meciul 200.
Sau, sinceri să fim, mai bine să-l prind...eu.
Mulți ani Răzvane, la mai multe.
George Stanca, pamflet
