Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei

Creştinii din întreaga lume îl prăznuiesc la 6 decembrie pe Sfântul Ierarh Nicolae, unul din cei mai populari sfinţi, în amintirea căruia credincioşii au înălţat, în timp, mii de biserici. Cu excepţia Maicii Domnului, chipul Sfântului Nicolae a fost ilustrat în sute de mii de albume şi de icoane, mai mult decât al oricărui sfânt.

Cunoscut ca patron spiritual în Olanda, Rusia, Grecia, Sicilia, în multe oraşe din Germania, Austria, Elveţia, Italia, Belgia şi în Lorraine (Franţa), Sfântului Nicolae îi sunt atribuite numeroase fapte bune şi mai bine de 21 de miracole. În nopţile marilor sărbători, sfinţii părinţi spun că, atunci când se deschide cerul pentru câteva clipe, credincioşii îl văd pe Sfântul Nicolae stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Apărător al credinţei în Iisus, protector al comercianţilor, călătorilor, fetelor nemăritate, al mireselor şi mai ales al copiilor şi şcolarilor, Sfântul Nicolae este unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi din întreaga lume, pentru că lasă câte o surpriză copiilor şi nu numai.

Moş Nicolae a existat cu adevărat. El s-a născut în jurul anilor 280, în localitatea Patara Lichiei (pe teritoriul Turciei de astăzi), trecând la viaţa veşnică în jurul anului 345, în localitatea Mira (astăzi Kocademre, din Turcia, la câteva zeci de kilometri distanţă de Antalya). El a fost unicul fiu al unei familii înstărite şi a urmat studii la cele mai importante instituţii de învăţământ ale acelor timpuri. După moartea părinţilor, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor, iar după trecerea la cele veşnice a unchiului său, arhiepiscop în cetatea Mira din provincia Lichia, tânărul Nicolae a fost numit în locul acestuia, printr-o minune. Arhiereii s-au rugat la Dumnezeu să-i ajute să-l găsească pe cel mai vrednic pentru această demnitate. Unul din episcopi a avut un vis premonitoriu: un bărbat care purta o aureolă de sfânt a spus că, va fi ales arhiereu acela care va intra primul în biserică, a doua zi. Un episcop a urmărit cine vine primul în biserică în acea zi, iar Nicolae a fost alesul.

Ruinele amfiteatrului din Mira (sudul Turciei), unde Sf. Nicolae a fost episcop.

Documentele vremii spun că în anul 303, Împăratul roman Diocleţian le-a cerut supuşilor să-l venereze ca pe un zeu. Cu preţul unei pedepse aspre, Nicolae a cinstit creştinătatea, a propovăduit dreapta credinţă, opunându-se dorinţei împăratului. Pentru curajul său a fost întemniţat împreună cu alţicreştini şi Nicolae nu a văzut lumina zilei vreme de zece ani.

Cu aceeaşi tărie, Sf. Nicolae a pledat pentru dreapta credinţă, a combătut erezia lui Arie la primul Sinod convocat de împăratul Constantin cel Mare la data de 20 mai 325 d.H, Sinod întrunit în localitatea Niceea. Ereticul Arie susţinea că Iisus este numai un om înzestrat cu puteri supranaturale; de teamă că ereticul poate fi luat în serios, Nicolae şi-a încheiat propria pledoarie cu un gest aspru, pălmuindu-l pe Arie. Se spune că, de atunci a apărut obiceiul ca toţi copiii neascultători să primească în ghetuţe un beţişor, care să-i cuminţească.

Sfântul Nicolae este cel care a ctitorit Mănăstirea Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352.

Basilica di San Nicola din oraşul italian Bari adăposteşte moaştele Sf. Nicolae. (sursa foto: wikipedia)

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia populară, Sf. Nicolae este protectorul comercianţilor, călătorilor, marinarilor, fetelor nemăritate şi sărace, mireselor şi mai ales al celor mici şi al şcolarilor.

În tradiţia populară românească, Moş Nicolae este înfăţişat călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar când o scutură, peste pământ cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune: "Iată, a întinerit moş Nicolae".

Zăpada adusă de moş Nicolae aduce rod bogat în grădini şi pe ogoare.

Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă şi să fie pus într-un vas. După ce acesta se topeşte, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru a petrece cu bine iarna.

Din timpul vieţii, Sfântul Nicolae a fost binecuvântat de Dumnezeu cu harul minunilor . Pentru că Sfântul a făcut unele miracole pe mare, Sfântul este considerat protectorul corăbierilor. Foarte cunoscut este episodul salvării unui corăbier care se îndrepta spre locurile sfinte. În timpul unei furtuni, acesta a cerut ajutorul Sfântului Nicolae să-l apere de la înec.

Cei care călătoresc cu diferite mijloace de transport trebuie să poarte în timpul călătoriei o iconiţă a Sfîntului Nicolae.

La moaştele sale, adăpostite acum la Biserica San Nicola din Bari, Italia, bolnavii veniţi din toate punctele cardinale se vindecă de boli incurabile.

În ţara noastră, din secolul al XIX-lea, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou credincioşii vin să se roage la moaştele sfântului. Rugăciunile rostite la racla care adăposteşte mâna dreaptă a Sfîntului Nicolae continuă şirul minunilor.

Numeroase biserici din ţară şi mai ales din Transilvania poartă hramul Sfântului Nicolae. Bolnavii îşi găsesc alinare rugându-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfântului.

Sărbătoarea este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, dar şi celor dragi-rude şi prieteni. Figurinele de turtă dulce ( inimioară, cloşcă, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci şi cu scorţişoară sunt dulciuri delicioase şi simboluri de longevitate.

Icoana Sf. Nicolae, sfinţită la o biserică cu hramul Sfântului Nicolae, dăruită persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, face minuni în scurt timp, spun preoţii vizionari.

În ziua Sf. Nicolae se dăruiesc celor dragi: dulciuri, fructe (mere, struguri, nuci), cărţi educative, lumânări colorate, o pungă cu grîu sau cu orez, simboluri ale sporului în gospodărie, flori şi mai ales busuioc.

Nu trebuie să oferiţi celor dragi obiecte ascuţite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră: fulare, mărgele sau cravate.

Copiii harnici primesc fructe, covrigi şi colăcei cu miere, aşa cum oferea epicopul Nicolae copiilor.

Dacă cineva v-a supărat şi aţi alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi se încep novenele, cu ajutorul duhovnicului.

Darurile pe care le oferiţi se înfăşoară săculeţe de culoare albă sau aurie şi se pun în cizmuliţe sau în pantofi.