Blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei, de la porțelanuri de lux, la degradare totală
Situat pe Calea Victoriei, chiar in inima Capitalei, peste drum de sediul Poliției Capitalei, aripa dinspre Calea Victoriei, aflată și ea în renovare de ani de zile, blocul Rosenthal este o clădire impunătoare, abandonată, lesne de recunoscut după coloanele de la parter, dar și după desenele graffiti cu care îi este împânzită fațada. Cândva, era faimoasă prin magazinul Rosenthal ce comercializa porțelanuri de lux, pe locul căreia s-a înălțat clădirea. Acum, e doar ca o „carie” în arhitectura zonei, una ce speră că va fi „plombată” prin renovarea planificată de Primăria Capitalei.
Blocul Rosenthal, așa cum este cunoscut, a fost construit între 1937-1939, după planurile lui Radu Dudescu, la acea vreme arhitectul șef al Băncii Naționale a României. A fost prima clădire din Bucureşti care avea prăvăliile retrase de la bulevard, fapt ce permitea trecătorilor să circule pe sub coloane. A fost înălțată pe locul unui fost magazin de porțelanuri de lux, Rosenthal, de unde i-a și rămas numele în tradiția bucureșteană. Construcția a costat circa 35 de milioane de lei și timp de 30 de ani a găzduit “Casa de Pensiuni, Împrumuturi și Ajutoare” și “Asociația sportivă și Culturală” a angajaților BNR. După inaugurare, clădirea nu a adăpostit doar cele două mai sus menționate, ci și “Serviciul de Control al Importului”, “Serviciul de Control al Exportului”, “Serviciul de Relațiuni cu Străinătatea” ale Băncii Naționale. Din anul 1968, a fost sediul Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE).
BNR s-a „spălat pe mâini” de ea, după 1990, dând-o către Bancorex
După 1990, Banca Națională a României a transferat imobilul către Bancorex, iar după declinul băncii, Blocul Rosenthal face un adevărat traseu, de la o instituție la alta. În 2000, o dată cu întregul transfer de acțiuni, imobilul de pe Calea Victoriei ajunge la BCR. Direcția Generală a Vămilor preia clădirea, în 2001, dar aceasta, deja intră în paragină fiind, practic, tot mai nefolosită și neîngrijită. După patru ani, instituția renunță la imobil, ajungând la RAPPS. În anul 2006, doar o parte din imobilul de aproape 8.000 de metri pătrați a fost transferată prin Hotărâre de Guvern din administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în proprietatea publică a Municipiului București. Abia în anul 2017, Primăria Municipiului a obținut dreptul de administrare asupra întregii clădiri încadrată în clasa II de risc seismic. În 2015 Primăria Capitalei susținea că, în perioada următoare, va fi propus un proiect de reabilitare a imobilului, dar, concret, nu s-a întreprins nimic. Între timp, interiorul imobilului a devenit o adevărată groapă de gunoi, colcăind de mizerie, iar zona exterioară, a celebrelor arcade a devenit o adevărată toaletă publică. O istorie al cărei final previzibil se distrugea în malaxorul nepăsării.
Lucrările de renovare începute de Primăria Capitalei vor costa 84 de milioane de lei
Totuși în 16 mai 2019, Primăria Generală anunța din nou că Blocul Rosenthal urmează să beneficieze de lucrări de reparaţii majore, în vederea redării funcţionalităţii. Proiectul prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi documentaţiei de avizare a lucărilor de intervenţie, cheltuielile necesare fiind estimate la un total de 83.976.279 lei cu TVA. Potrivit raportului de specialitate, principalele destinaţii vizate sunt: centru de informare/spaţiu expoziţional la parter şi parţial subsolul 1; spaţii pentru birouri la etajele 1-6, sală de întrunire şi conferinţe, bufet la etajele 7 şi 8, spaţii tehnice în subsolul 1 şi 2. Clădirea este încadrată în clasa II de risc seismic şi este nominalizată în Lista monumentelor istorice din Bucureşti. Deocamdată, angajații Companiei Municipale Consolidări București lucrează la îndepărtarea resturilor de mobilier rămase în interior, dar și a molozului adunat de-a lungul anilor. În perioada următoare, urmează să fie montată schela pe fațadă și să se înceapă decopertările de sus în jos. Rămâne doar să sperăm că Blocul Rosenthal își va recăpăta, fie și parțial, estetica și gloria din perioada interbelică, demne de Calea Victoriei.
