„Casa Mică” din spatele Palatului Regal, locul unde Regele Mihai I l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu
„Casa Mică” sau „Casa Nouă” ori „Casa Albă”. Așa era pomenită vila ridicată în anii 30 în spatele Palatului Regal, ce constituit practic reședința privată din Bucutrești a Regelui Carol al II-lea, apoi, după abdicarea acestuia, a Regelui Mihai I. Acolo, în Salonul Galben al vilei cu un singur etaj, la 23 august 1944, regele îl aresta pe mareșalul Ion Antonescu. După doar 3 zile, în 26 august, bombardamentele germane distrugeau clădirea. Apoi, comuniștii au scos-o total din istorie, pe locul ei apărând, în 1960, actuala Sală a Palatului.
E destul de ciudat cum, deși a fost vreme de aproape 15 ani reședința privată a regilor României și era situată fix în spatele Palatului Regal, „Casa Mică”, așa cum îi spunea chiar Regele Mihai, a dispărut aproape total din memoria colectivă a bucureștenilor, chiar și a celor de o vârstă înaintată. De altfel, nici prea multe documente ori fotografii ale clădirii nu există. O soartă cruntă a distrus rostul istoric al vilei regale, una apropiată de cea a la fel de uitatei Curți Arse, ridicate de Alexandru Ipsilanti pentru a înlocui vechea Curte Domnească, despre care ați putut afla într-unul dintre serialele Click!. „Casa Mică” a fost ridicată în anii 30 de Regele Carol al II-lea. Era o clădire tencuită, albă, cu un singur etaj. O alee o despărțea de spatele corpului central al Palatului Regal - ce rămânea gazdă pentru evenimente protocolare oficiale - obligând vizitatorii să traverseze prin exterior pentru a trece dintr-o clădire în alta.
Vila avea și o adresă, alta decât a Palatului: strada Pictor Grigorescu, nr.24 (fostă strada Modei), dispărută o dată cu vila și reamenajarea zonei, unde se găsea intrarea principală. La etajul 1 avea apartamentele Carol al II-lea, care locuia împreună cu iubita-i Elena Lupescu, iar la parter stătea fostul și viitorul rege, Mihai, devenit peste noapte Mare Voievod de Alba-Iulia (titulatură inventată, „scoasă din joben” de Nicolae Iorga), în iunie 1930, când propriul tată s-a întors în țară, detronându-l. Probabil, un caz unic în istorie, când un fost rege – fie el și minor – redevine „prinț moștenitor” după ce e detronat de propriul tată pe care avea, ulterior, să-l înlocuiască pe tron, redevenind rege în 6 septembrie 1940. Dar rege într-un stat condus, de fapt, conform însăși legilor din acel context, de altcineva: generalul, apoi mareșalul Ion Antonescu, care avea chiar titulatura oficială de „Conducător al Statului”.
În 1960, pe locul fostei vile regale, a fost construită Sala Palatului
Pentru Mihai I „vecinul de sus” din „Casa Mică” a fost mereu unul stresant, el fiind nevoit să asculte zgomotele intense venite din apartamentul lui Carol al II-lea în timpul partidelor toride de amor cu Elena Lupescu. Probabil că de aceea, după septembrie 1940, când finalmente, a scăpat de „umbra” tatălui - ce a luat calea exilului - și după reîntoarcerea propriei mame, Principesa Elena, ulterior Regină-mamă, conform titulaturii oferite de Ion Antonescu, Mihai I a dorit să se mute la Cotroceni. Dar ghinionul a făcut ca în 10 noiembrie 1940, puternicul cutremur ce a devastat Capitala, să avarieze grav și Cotroceniul. Așa că și el și Regina-mamă au fost nevoiți ca atunci când erau în București - altfel preferând Sinaia, la Peleșul și Pelișorul nașterii sale - să stea în „Casa Mică”. Locul ce le amintea în fiecare ungher de Carol al Ii-lea și rezistenta lui amantă. Iar asta și pentru că Palatul Kiseleff – denumit și „Casa Iarca” sau „Casa de la Șosea” – unde regele mai locuise în copilărie, fusese donat în 1940 Ministerului Învățământului,
Poate că, în unele filme ce au abordat și subiectul 23 august 1944, ziua întoarcerii armelor contra Germaniei, fosta aliată din război, v-ați imaginat că acea întâlnire decisivă între Mihai I și mareșalul Ion Antonescu, în care regele l-a somat pe mareșal să încheie armistițiu cu Aliații (americano-britanici-sovietici), soldată cu arestarea celui din urmă, s-a petrecut undeva prin Palatul Regal de pe Calea Victoriei, la care ne uităm și azi. Dar, nu. Întâlnirea aceea a avut loc în Salonul Galben, adică biroul de lucru al regelui, din „Casa Mică”. Ulterior arestării, Ion Antonescu, dar și viceprim-ministrul Mihai Antonescu, au fost ținuți sub arest în aceeași vilă, în marele seif model Fichet în care Carol al II-lea își ținuse faimoasa colecție de timbre. La doar trei zile de la actul din 23 august, Palatul Regal, dar și „Casa Mică” au fost bombardate de aviația germană și grav avariate. Dacă în cazul Palatului renovările au părut firești, vila din spatele lui n-a beneficiat de aceeași atenție. Astfel că locul a rămas aproape neschimbată pentru ani de zile, până în anii 50 când comuniștii au curățat zona, la propriu, inclusiv ce rămăsese din fosta reședință regală privată, pentru a ridica, în 1960, Sala Palatului pe care o vedem și astăzi, cu parcul ei adiacent. Așa că atunci când mai treceți prin zona Sălii Palatului, priviți mai cu atenție locul pe care îl ocupă, mai ales zona de pe latura din dreapta sălii. Acolo, cândva, era o casă. „Casa Mică”, „Nouă” sau „Albă”, cum preferați, reședința privată a doi regi ai țării.
