De câte luni au nevoie edilii din București să taie un pom uscat
Campania de defrișare a arborilor de pe Șos. Kiseleff din Capitală, în miez de vară, a revoltat opinia publică. Bucureștenii nu au fost de acord cu tăierea celor 72 de arbori, considerând că aceștia erau încă verzi și sănătoși. O analiză a Direcției de Mediu a arătat însă contrariul. În cele ce urmează vă propun să ne oprim asupra unui alt aspect al acestei chestiuni, și anume cât de greu este să obții acordul instituțiilor de specialitate pentru a pune la pământ cun arbore urscat, care poate fi periculos pentru cei din jur.
Peste 70 de copaci de pe Șos. Kiseleff și alți 35 din Parcul Cișmigiu au fost tăiați cu o promptitudine demnă de poporul chinez la începutul acestei luni. Autoritățile locale din sectorul 1 și Primăria Capitalei au susținut la unison că toți erau arbori uscați care puneau în pericol siguranța trecătorilor. Acțiunile de defrișare (cu scoaterea rădăcinilor) se fac indiferent de anotimp, în caz de urgență majoră, doar la recomandarea instituției abilitate din cadrul Municipalității. Toaletările de arbori (prin scurtarea trunchiului ori a coroanei) se fac doar în primăvară și toamnă, pentru a nu fi afectată dezvoltarea plantei în ansamblul ei.
În vreme ce arborii din Kiseleff și din Cișmigiu au fost tăiați la sesizarea din oficiu a autorităților, fiți pe fază la demersul locuitorilor cartierului Cotroceni! Oamenii au făcut petiție și au înregistrat-o la Primăria Capitalei pentru defrișarea de urgență a unor arbori care le pot pune în pericol intergitatea corporală și a bunurilor pe care le dețin. Locuitorii din această zonă a orașului au întocmit chiar și o listă cu arborii aflați în stare avansată de degradare sau care constituie un pericol în caz de furtună, pentru ca edilii să nu caute bezmetici prin tot cartierul.
Intervențiile de acest gen se fac, de cele mai multe ori, la cererea locatarilor. Bucureștenii se adresează, de regulă, autorităților din sectorul de domiciliu. Mulți nu știu că primăria de sector nu are atribuții în eliberarea avizelor de tăiere. Cererea lor e transmisă serviciului ADP din cadrul aceleiași primării, care își face datoria și înștiințează Primăria Generală. Municipalitate transmite, la rândul ei, o adresă către instituția abilitată, respectiv Direcția de Mediu. De la data sesizării făcute de cetățean până la data primirii hârtiei de instituția care eliberează avize trec, de obicei, între 5 și 7 zile.
Cu vraful de hârtii pe birou, angajații Direcției de Mediu o iau la pas prin București, la adresele semnalate de cetățeni, pentru a analiza dacă se impune defrișarea arborilor. De cele mai multe ori, vizitele în teren nu au loc în ordinea primirii cererilor, ci după un criteriu știut numai de angajații din sistem. Așa se face că inspectorii se pot prezenta la locul semnalat la două săptămâni de la sesizare sau la două luni de la înștiințare. În urma vizitei din teren, angajații Direcției de Mediu întocmesc un raport, însoțit de fotografii edificatoare. Dacă cele semnalate de cetățeni se confirmă, Direcția emite nu aviz de tăiere, pe care îl transmite primăriei de sector și/sau Serviciului ADP, însoțit de recomandările de defrișare/toaletare. Primăriei de sector (sau deținătorului terenului pe care se află arborii care urmează a fi tăiați) i se amintește că are obligația de a planta în compensare alți copaci tineri (de la unul la șase exemplare), din anumite specii agreate.
Însă nu toate primăriile au angajați care se ocupă cu toaletarea/defrișarea arborilor. Cele mai multe dintre primăriile de sector au angajat firme specializate sau alpiniști utilitari care prestează aceste servicii. Echipele merg la intervenții însoțite de echipaje ale Poliției Locale, pentru a nu fi luați la țintă de locatari. De cele mai multe ori, din momentul depunerii cererii și până la toaletarea/defrișarea propriu-zisă a unui arbore uscat sau încărcat de crengi se scurg cinci-șase luni. Termenul a fost confirmat chiar de firmele specializate care fac astfel de lucrări în București. Nu de puține ori, bucureștenii și-au găsit autoturismele avariate în urma unor furtuni de vară din cauza căderilor de arbori șubrezi. Pentru ei, intervenția autorităților a fost târzie.
Firea vrea transparență în procesul de defrișare a arborilor
Primarul general Gabriela Firea a dispus publicarea tuturor avizelor de defrișare aflate în curs de soluționare pe site-ul Municipalității. Solicitările venite din partea bucureștenilor, analizate în prezent de specialiști, au fost grupate pe sectoare. Din documentele făcute publice reiese cât de anevoios este procesul de obținere a avizului de îndepărtare a unui copac șubred. De exemplu, Administrația Fondului Imobiliar, o instituție subordonată Primăriei Generale, i-a transmis acesteia o sesizare în 5 aprilie 2016. În document se cerea acordul pentru defrișarea unui arbore (oțetar), ale cărui rădăcini afectează grav fundația unui imobil. Cererea a ajuns la Direcția de Mediu a doua zi, însă întregul dosar a fost analizat abia pe 26 mai, când Direcția a dispus defrișarea copacului. De atunci au mai trecut două luni, însă dispoziția nu a fost pusă în aplicare. Încă.
În sectorul 3, lucrurile nu stau altfel. Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei a dispus toaletarea unui frasin și defrișarea unui corcoduș, pomi situați în jurul unui bloc de locuit, la 27 iunie 2016. Locatarii afectați de creșterea necontrolată a pomilor s-au adresat primăriei de sector în cursul lunii martie 2016. Deși suntem în iulie, dispoziția Direcției de Mediu nu a fost pusă încă în aplicare.
