Înaintea lui Hillary Clinton a existat precedentul Shirley Chisholm
Cu circa șase luni înainte de marea confruntare dintre Hillary Clinton și Donald Trump pentru cea mai puternică funcție din lume, programată pentru luna noiembrie a acestui an, presa internațională reașează în prim plan un element cu totul inedit.
Hillary Clinton, cvasi-candidata la funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii din partea Partidului Democrat, nu este prima femeie ce candidează pentru cea mai importantă funcție a superputerii nord-americane.
În urmă cu aproape o jumătate de veac, Shirley Chisholm, o afro-americană în vârstă de 48 ani, a candidat la funcția de președinte al Statelor Unite cu ocazia alegerilor din 1972. Aproape nimeni însă nu a luat-o în serios, iar presa vremii nici nu s-a sinchisit să reflecteze campania acesteia.
Ca și Hillary Clinton, Shirley Chisholm era membră a Partidului Democrat
Prin comparație, azi Hillary Clinton se bucură nu doar de sprijinul unei părți importante a presei de peste ocean, cum ar fi spre exemplu cotidianul „The Washington Post”, dar și de cel al populației afro-africane sau spaniole.
Ironia istoriei face ca candidatura lui Shirley Chisholm să vină tot de pe listele Partidului Democrat, partidul care azi preferă să defileze spre Casa Albă cu Hillary Clinton. Atunci însă, Shirley nu a reușit să intre în lupta finală, luptă ce avea să fie câștigată de republicanul Richard Nixon, aflat la al doilea mandat.
Shirley Chisholm nu a fost însă atât de norocoasă. Nici măcar populația de culoare a Americii nu a înțeles-o și nici n-a votat-o, deși avea de aproape un deceniu dreptul la vot garantat prin lege. Asta a determinat-o să mai multe ori să le transmită conaționalilor următorul mesaj: „Eu nu sunt candidatul oamenilor de culoare, chiar dacă sunt negresă și sunt mândră de asta. Eu nu sunt candidatul mișcării pentru drepturile femeilor, cu toate că sunt femeie și sunt la fel de mândră de acest lucru (...) Sunt aici pentru a reprezenta poporul american (...) Sunt aici pentru a respinge ideea ridicolă că americanii nu ar putea vota pe cineva calificat, pur și simplu pentru că nu este negru sau pentru că el nu poate fi perceput drept om”.
Candidatura unei femei de culoare într-o perioadă în care afro-americanii din SUA abia primiseră drept de vot era o veritabilă provocare
Candidatura lui Shirley Chisholm a venit în perioada în care Statele Unite ieșea dintr-o perioadă dificilă a istoriei sale, cea legată de emanciparea populației de culoare. În aprilie 1968 era asasinat Martin Luther King, un pastor baptist de culoare și unul dintre liderii Mișcării pentru drepturile civile ale populației de culoare din Statele Unite ale Americii. Uciderea acestuia a dus la declanșarea unui val fără precedent de tulburări rasiale în aproape toate marile orașe americane, controlate cu mare greutate de autorități.
În aceeași perioadă, SUA erau angajate într-un război de uzură cu forțele socialiste din Vietnam, confruntare pe care de altfel avea s-o și piardă.
Așadar, în această perioadă de rescriere a regulilor jocului politic american, Shirley Chisholm a devenit, în 1968, prima femeie de culoare aleasă în Congresul Statelor Unite.
S-a plâns mereu de faptul că bărbații politicieni americani nu i-au iertat afrontul de a intra în lupta politică
Pe numele ei de fată Shirley Anita St. Hill, Chisholm s-a născut la 30 noiembrie 1924, în Brooklyn, New York, din părinți imigranți din zona Insulelor Caraibe și a murit la 1 ianuarie 2005. A fost cea mai mare dintre cele patru fete ale părinților săi. Din cauza stării materiale precare, familia a trebuit să revină pentru o vreme în Barbados, revenind în SUA la vârsta de zece ani. Shirley a fost însă o fată pasionată de învățătură, luându-și licența în artă și absolvind mai târziu cursurile celebrei universități Columbia. În 1949 avea să se mărite cu avocatul Conrad O. Chisholm.
În spiritul epocii, și-a anunțat candidatura la nominalizarea sa la convenția ce urma să stabilească numele marelui candidat din partea democraților la funcția supremă în stat în ianuarie 1972, într-o biserică baptistă din Brooklyn. Ea a numit gestul său drept „o revoluție nesângeroasă”. Declarația și candidatura sa la nominalizare au fost însă ignorate de ceilalți colegi de partid, care pur și simplu au exclus cu desăvârșire varianta Chisholm.
Campania lui Shirley Chisholm a avut și ea enorm de suferit, prima femeie afro-americană dornică să ajungă la Casa Albă nereușind să atragă fonduri mai mari de 300.000 de dolari, o sumă absolut insuficientă pentru a se face cunoscută la nivel național.
Sub sloganul „Nici dominat, nici cumpărat”, ea a reușit în ciuda tuturor piedicilor să-și facă cunoscute doleanțele și „programul de guvernare”. Peste ani avea să spună că a resimțit mai greu faptul că este femeie, decât că este o persoană de culoare. Ea a avertizat de mai multe ori asupra a ceea ce a numit dominația masculină a politicii americane: „bărbații din politica americană a vremii nu au uitat niciodată că sunt bărbați”.
Cu toate acestea, Chisholm nu s-a dat bătută cu una, cu două și a pus, se poate spune, semințele a ceea ce, peste ani, avea să devină prima candidatură și prima reușită a celui dintâi afro-american la Casa Albă, Barack Obama. Iar azi se pregătește, cu reale șanse de succes, să-și intre în pâine posibila prima femeie președinte a americanilor. Care, în cazul unei victorii a lui Hillary Clinton, cea care e foarte aproape să fie nominalizată în iulie de democrați drept candidatul partidului pentru funcția de președinte, se vor amuza și cu amănuntul conform căruia pentru prima dată în istoria Casei Albe, va exista nu „o primă doamnă”, ci „un prim soț” american, în persoana lui Bill Clinton, el însuși președinte al SUA între 1993 și 2001.
