52 de ani de la moartea primului om în spațiu, Iuri Gagarin
Acum 52 de ani, la 27 martie 1968, își pierdea viața Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiul cosmic. Cel care, la acea dată, ajunsese mai aproape de stele decât oricare alt muritor, cu 7 ani înainte, la 12 aprilie 1961, a murit într-un ciudat accident de avion pe care îl pilota chiar el. Avea doar 34 de ani, dar, alături de Neil Armastrong, primul om ajuns pe Lună, în iulie 1969, a rămas unul dintre marile simboluri ale cuceririi spațiului cosmic de către umanitate.
Locotententul major de aviaţie Iuri Alexeevici Gagarin, născut la 9 martie 1934, în satul Kluşino, regiunea Smolensk, la 250 kilometri vest de Moscova, fusese selectat pentru acest zbor unic dintr-un grup de 20 piloţi sovietici avuţi în vedere pentru primul zbor cosmic cu om la bord. Misiunea era una deosebit de periculoasă, în condiţiile în care, zborurile anterioare, din cadrul programului Sputnik, cu câini la bord, se terminaseră tragic în aproape jumătate din cazuri.
În ciuda înălţimii sale reduse – Gagarin având doar 1,57 metri – el a fost preferat altor candidaţi, având rezultate deosebite la testele fizice. Chiar şi în tensiunea zborului cosmic real, pulsul lui abia de a depăşit frecvenţa de 60 de bătăi pe minut. Cu toate acestea, abia cu o seară înaintea lansării, cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Gagarin şi Gherman Titov, au fost anunţaţi de generalul Nikolai Kamanin, cel însărcinat cu pregătirea cosmonauţilor în cadrul programului spaţial, cine va zbura în Cosmos a doua zi. Intrarea în istorie a unuia sau a altuia dintre cei doi candidaţi a ţinut, în mod paradoxal, tocmai de faptul că Titov era considerat mai rezistent decât Gagarin. ”Singurul lucru ce mă opreşte să-l aleg pe Titov este necesitatea de a avea persoana mai puternică pentru zborul de o zi”, scria Kamanin în jurnalul lui. Zborul lui Vostok 1, chiar dacă implica riscuri enorme, era mult mai scurt şi, prin urmare, considerat mai uşor de suportat decât proiectata misiune Vostok 2, ce urma să dureze o zi întreagă.
La 12 aprilie 1961, Gagarin a ajuns în spațiu cu misiunea Vostok 1
Astfel, printr-o ciudată ironie a sorţii, Gagarin avea să devină, a doua zi, pe 12 aprilie 1961, ”primul cosmonaut din istorie”, luând toată gloria colegului său. După un zbor de 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, timp în care a efectuat o rotaţie completă în jurul Pământului, pe orbită, Gagarin a reintrat în spaţiul atmosferic. Probleme tehnice au făcut ca el să fie catapultat la 7.000 de metri înălţime din modului în care se afla, aterizând cu paraşuta, în zona Saratov, la 700 de kilometri de Moscova. Succesul misiunii a fost exploatat propagandistic la maximum de puterea comunistă de la Kremlin, pentru a demonstra superioritatea tehnologiei sovietice în raport cu marele rival american şi, de fapt, superioritatea sistemului comunist faţă de cel capitalist occidental. După misiunea din 12 aprilie, Gagarin a efectuat un turneu mondial, din Germania până în Japonia, din Finlanda, în Marea Britanie şi Canada, fiind primit pretutindeni ca un erou şi devenind o vedetă mondială.
Cosmonautul de doar 1,57 metri înălțime a fost îngropat lângă zidul Kremlinului
La 27 martie 1968, după aproape 7 ani de când devenise ”primul om în Cosmos”, Iuri Gagarin se prăbuşea cu avionul, împreună cu instructorul Valentin Serughin, în timpul unui zbor de antrenament. În momentul morţii, avea doar 34 de ani, rămăşiţele sale fiind îngropate lângă zidul Kremlinului.Circumstanţele accidentului aviatic în care şi-a pierdut viaţa Gagarin au fost învăluite în mister timp de peste 40 de ani. S-a speculat chiar că faima de care se bucura îl făcuseră deranjant pentru conducătorii URSS de atunci. Mai mult, s-a spus că Gagarin începuse să bea foarte mult, era violent cu soţia lui, cu care avea şi doi copii, ba chiar îi înfrunta direct pe liderii comunişti, mai ales în probleme ce ţineau de siguranţa zborurilor cosmice ce au urmat celui din 12 aprilie 1961. Una peste alta, s-a spus că Gagarin nu se mai încadra în imaginea oficială a eroului sovietic, motiv pentru care trebuia eliminate. Iar KGB-ul, serviciile secrete sovietice, acţionaseră în consecinţă, sabotând avionul lui Gagarin. Abia în 2011, autorităţile ruse au decis desecretizarea concluziilor Comisiei guvernamentale ce a anchetat motivele prăbuşirii avionului pilotat de Gagarin, în martie 1968. Iar acestea consemnează că cea mai probabilă cauză a accidentului a fost o manevră bruscă de pilotaj făcută de însuşi Gagarin, pentru evitarea impactului cu un balon meteorologic. ”Manevra bruscă a antrenat intrarea aparatului în picaj şi prăbuşirea în condiţii meteo nefavorabile”, a declarat Alexandr Stepanov, şeful arhivelor prezidenţiale ruse.
