Ce este „legea Tijana ”aparută în Serbia după mai multe crime similare cu cele din Caracal
Cazul atroce de la Caracal, unde Gheorghe Dincă este suspectat că le-ar fi răpit, violat și ucis pe adolescentele Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, seamănă foarte mult cu situația din Serbia, unde Tijana Juric, o fată de 15 ani, a fost victima, în aceeași succesiune teribilă a faptelor, lui Dragan Djuric. Cazul, petrecut în 2014, a dus, după aproape cinci ani, la aprobarea în Parlamentul din Serbia a „Legii Tijana” ce prevede închisoare pe viață, fără drept de eliberare condiționată, pentru cazurile de viol și crimă în care sunt implicați minori, femei gravide sau persoane cu dizabilități.
Parlamentul din Serbia a adoptat în luna mai a acestui an, mai multe amendamente la Codul Penal, printre care şi Legea Tijana, care prevede închisoarea pe viaţă fără drept de eliberare condiţionată pentru crime asemănătoare celor petrecute la Caracal. Conform stirileprotv.ro, amendamentele, denumite “legea Tijana”, după numele uneia dintre victime, prevăd închisoarea pe viață, fără drept de eliberare condiționată pentru cazurile de viol și crimă în care sunt implicați minori, femei gravide sau persoane cu dizabilități. Legea a fost adoptată după ani întregi de dezbatere, la inițiativa lui Igor Juric, tatăl Tijanei, o fată de 15 ani care a fost răpită și omorâtă în 2014.
Ucigașul ei este în prezent în închisoare, cu o sentință de 40 de ani. Inițiativa lui Juric a fost susținută de o petiție semnată de peste 160.000 de oameni. Tijana Juric a fost răpită de pe stradă în noaptea dintre 25 şi 26 iulie 2014 de către Dragan Djuric, un bărbat în vârstă de 34 de de ani din Belgrad. După 12 zile, acesta și-a recunoscut faptele și le-a arătat anchetatorilor unde îngropase cadavrul fetei. La scurt timp după, alte două fete au fost răpite, violate şi ucise - Ivana Podrascic, în vârstă de 14 ani şi Dragana Ciric, în vârstă de 18 ani. Cazurile i-au revoltat pe sârbi, iar campania pentru modificarea unor prevederi din Codul Penal a continuat cu și mai multă intensitate. Până când presiunea societății civile a dat roade.
„Legea Tijana” a fost inițiată chiar de tatăl fetei ucise
Conform legii modificate, cei condamnați pot face o cerere pentru eliberare condiționată de-abia după 27 de ani petrecuți în închisoare, pentru infracţiuni ca genocidul şi alte crime de război, asasinatul politic, criminalitatea organizată şi periclitarea ordinii constituţionale. Dar nu și pentru violuri și crime săvârșite asupra minorilor, femeilor gravide sau persoanelor cu dizabilități. O altă prevedere a Legii Tijana este că autorităţile trebuie să înceapă căutările unui minor declarat dispărut în momentul în care părinţii anunţă dispariţia, nu după 48 de ore, cum era cazul. Aceasta și pentru că în seara de 25 iulie 2014, când Tijana nu a mai ajuns acasă. rudele au cerut au anunțat poliția cerând ajutor, dar legea din acel moment prevedea că trebuie așteptat 48 de ore de la dispariție, înainte de a se declanșa căutările. Tatăl Tijanei nu era în țară când a aflat că fiica lui e de negăsit, a venit cu prima cursă de la Bruxelles, dar ancheta bătea pasul pe loc. Abia după două săptămâni, polițiștii au identificat un suspect, după ce au primit ultimele date GPS ale telefonului Tijanei. Suspectul a recunoscut în cele din urmă crima și așa au aflat că Tijana murise chiar în noaptea răpirii sale.
„Dacă în acea seară localitatea Bajmok ar fi fost închisă și ar fi fost localizat telefonul Tijanei, care a rămas activ timp de două ore după dispariția ei, nu am cum să fiu sigur, dar cred că Tijana ar putea fi azi în viață. Câte zile oi mai avea, nu mă voi opri să lupt pentru un sistem prin care copiii noștri să să fie protejați și nu mă voi opri, pentru a fi sigur că putem împiedica situația în care un alt copil ar trece prin ceea ce a trecut Tijana.fie protejați și nu mă voi opri, pentru a fi sigur că putem împiedica situația în care un alt copil ar trece prin ceea ce a trecut Tijana”, a declarat Igor Juric, tatăl Tijanei, citat de digi24.ro. După aproape cinci ani, acesta a putut trăi o palidă consolare, văzând aprobată legea ce poartă numele fetei sale ucise.
