Inge Lehmann, femeia care a descoperit ce se află în centrul Pământului, omagiată de Google

Ultima actualizare:

    Inge Lehmann, seismologul omagiat de Google, într-o fotografie din 1932Foto: wikipedia.org
Inge Lehmann, seismologul omagiat de Google, într-o fotografie din 1932Foto: wikipedia.org

Inge Lehmann, celebrată de Google printr-un doodle cu ocazia împlinirii a 127 de ani de la naştere, este seismologul care a descoperit ce se află în centrul Pământului. De origine daneză, ea a emis teoria potrivit căreia planeta ar avea un nucleu dur.

Inge Lehman s-a născut în data de 13 mai 1888 în Copenhaga. A fost fiica psihologului Alfred Georg Ludvik Lehmman (1858 – 1921) şi a urmat cursurile unei şcoli conduse de Hanna Adler, o mătuşă a fizicianului Niels Bohr (responsabil pentru descoperirea bombei atomice).

Inge Lehmann a studiat matematica la universităţile din Copenhaga şi Cambridge, cu unele întreruperi cauzate de epuizare fizică. În 1911 s-a întors de la Cambridge şi a lucrat o perioadă la un birou de statistică, unde a dezvoltat capacităţi de calcul remarcabile.

În 1923, după ce şi-a încheiat studiile, Inge Lehmann a acceptat o poziţie de asistent la catedra profesorului de statistică J.F. Steffensen, în cadrul Universităţii din Copenhaga. Apoi, s-a dedicat timp de câţiva ani, domeniului asigurărilor.

Momentul care i-a schimbat viaţa şi, totodată, a influenţat evoluţia ştiinţei a fost atunci când a devenit asistent al geodezistului Niels Erok Norlund. Acesta i-a dat misiunea de a pune la punct observatoare seismologice în Danemarca şi Groenlanda.

Inge Lehmann şi-a dat seama în acest moment că seismologia este calea pe care trebuie să o urmeze. În 1928, după un examen, a devenit geodezist şi şef al departamentului de seismologie din cadrul Institutului de Geodezie din Copenhaga.

Inge Lehmann a făcut în 1936 descoperirea care i-a marcat viaţa. Ea a emis teoria potriviut căreia în centrul Pământului se află o sferă dură. Până atunci, oamenii de ştiinţă credeau că miezul planetei este lichid şi conţine magma care iese la suprafaţă sub formă de lavă.

Inge Lehmann, omagiată de Google printr-un doodle care prezintă structura internă a Pământului. În centru se află nucleul dur, strălucitor
Inge Lehmann, omagiată de Google printr-un doodle care prezintă structura internă a Pământului. În centru se află nucleul dur, strălucitor

Inge Lehmann, omagiată de Google, devine celebritate în lumea ştiinţei

Teoria lui Inge Lehmann a fost adoptat în doi-trei ani de toţi marii cercetători ai vremii, inclusiv Charles Richter, cel care dă numele scării pe care se măsoară cutremurele. Aproape brusc, Inge Lehmann a devenit un nume cunoscut în toată lumea academică. Izbucnirea celui de-au doilea război mondial i-a influenţat în mod negativ activitatea, dar a rămas la post. S-a retras de la Institutul de Geodezie în 1953.

Inge Lehmann s-a mutat după 1953 în Statele Unite, unde a continuat cercetările şi a făcut noi descoperiri în privinţa structurii interne a Pământului, inclusiv „discontinuitatea Lehmann”, aflat la o adâncime de 190 – 250 de kilometri sub scoarţă. A primit numeroase premii academice, iar un asteorid a fost botezat Ingelehmann în onoarea ei.

Inge Lehmann a murit în 1993, la vârsta de 104 ani. Google omagiază ziua ei de naştere printr-un doodle care ilustrează structura Pământului.

Alegeri prezidențiale 2024

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Prințul William la Centerpoints Awards, Profimedia (2) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
brad de craciun jpeg
alimentatie sanatoasa jpeg
Calendar 5 decembrie: 2017   Regele Mihai I, ultimul suveran al României, a murit în Elveția, la vârsta de 96 de ani jpeg
sardinia, italia   freepik jpg
depozite bancare jpg
reginele romaniei jpg
Târgul de Crăciun Timișoara 2023
bridge 7770337 1280 jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net