Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ultimul discurs privind Starea Uniunii

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține miercuri, 12 septembrie, în Parlamentul European de la Strasbourg, ultimul său discurs cu privire la Starea Uniunii, despre care a spus că va fi un moment al bilanţurilor.

Discursul va începe la ora 10.00, ora României. Acesta este cel mai important eveniment după vacanţa politică europeană: preşedintele executivului european, la fel ca în fiecare an în septembrie (din 2010), vine să prezinte bilanţul celor 12 luni scurse şi priorităţile pentru anul următor. Dar cu opt luni înainte de alegerile europene, momentul are o miză specială. 

Anul trecut, Juncker a prezentat viziunea sa privind evoluţia Uniunii Europene până în anul 2025.

Principalele declarații ale lui Jean Claude Juncker:

• Munca va continua în lunile următoare pentru a face din Uniunea Europeană imperfectă una ceva mai bună în fiecare zi. Avem multe lcururi de făcut şi despre aste aş vrea să vă vorbesc. 
• Uneori, istoria se manifestă în viaţă naţiunilor fără preaviz şi uită să mai plece. Aşa s-a întmplat în timpul Primului Război Mondial, care în 1914 a luat continentul prin surprindere. În 1913 europenii se aşteptau să trăiască într-o pace calmă. Fac referinţă la aceată perioadă nu pentru că aş crede că ne aflăm în pragul unei catastrofe. UE e garantul păcii. Să respectăm mai mult UE şi să nu-i afectăm imaginea. Să spunem da patriotismului, să respingem naţionalismul care caută vinovaţi, în loc să găsească soluţii care să ne permită să trăim mai bine.
• Actul fondator al UE „niciodată război“ rămâne o exigenţă ardentă. 
• Care e starea UE astăzi, în 2018? Europa a depăşit aproape criza economică şi financiară care a venit din exterior. UE a cunoscut o creştere neîntrerupă de 21 de trimestre. Angajarea îşi revine 21 de milioane de locuri de muncă create din 2014, adică mai mult decât populaţia Belgiei. 
• Şomajul se ridică la 14,8%, încă prea mare, dar e cel mai redus din 2000. Investiţiile îşi revin. 
• Grecia. După ani dureroşi, după mari probleme sociale, Grecia a reuţit să-şi ucă la bun sfârşit programul, să se ridice pe propriile picioare. 
• Am apărat întotdeauna Grecia, demnitatea ei, rolul său în Europa şi mai ales păstrarea sa în zona euro. 
• Europa şi-a reafirmat statutul de putere comercială. 
• Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianţele sau angajamentele de ieri vor mai fi valabile şi mâine. 
• Nu vom militariza Uniunea Europeană. Vrem să fim mai responsabili şi mai independenţi. 
• Noi, europenii, putem să stabilim norme pentru inteligenţa artificială şi apărând valorile şi individualitatea cetăţenilor. Putem să o facem dacă suntem uniţi. 
• Situaţia geopolitică ne arată că ora suvernaităţii europene a venit. Ora ca Europa să-şi ia destinul în mâini, să dezvolte o politică activă, capacitatea de a juca un rol în afacerile globale. 
• Suvernitatea europeană nu va fi niciodată dirijată împotriva altora. Europa nu va fi niciodată o fortăreaţă care să întoarcă spatele lumii. Europa nu va umili pe nimeni niciodată. 
• Europa poate să surmonteze diferenţele în est şi vest, între nord şi sud, UE e prea mică pentru a se putea diviza. Trebuie să demonstrăm că împreună putem să sădim semninţele unei Europe mai suverane. 
• În mai 2019 europenii nu vor aplauda dacă în continuare vom schimba ora în baza unor reglementări europene. 
• Schimbarea orei trebuie anulată. Statele membre trebuie să decidă singure dacă cetăţenii lor vor să trăiască conform orei de vară sau de iarnă.