3 ani de la funeraliile Reginei Ana. O căsnicie de 68 de ani cu Regele Mihai
Acum 3 ani, pe 13 august, aveau loc funeraliile celei care a fost cunoscută drept Regina Ana a României. Chiar dacă nu domnise nici măcar o secundă, căsătorindu-se cu Regele Mihai în 10 iunie 1948, la jumătate de an după abdicarea acestuia, cea care s-a născut Alteța Sa Regală Ana de Bourbon-Parma, strănepoata de regi și de împărătese, a primit, aproape firesc, apelativul de „Regină”, nu doar ca soție a unui rege, ci și prin adevărata regalitate a unei vieți, iubiri și căsnicii ce a durat 68 de ani din cei 93 de viață ai Reginei Ana.
Ana de Bourbon-Parma se născuse pe 18 septembrie 1923, în Paris, ca fiică Prințului Rene de Bourbon-Parma și a Prințesei Margaret a Danemarcei. Aceasta şi-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei fraţi Jacques, Michel şi André în Franţa. În 1939 şi-a însoţit familia, care fugea din calea naziştilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile şcolii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 şi a lucrat în acelaşi timp ca vânzătoare într-un magazin.
Din 1943 până la sfârşitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forţele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campania din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania unde a fost şofer pe ambulanţă şi infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franţei. Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Prințul Philip, la care tânărul rege al României a fost oaspete de onoare, dar, tot în acele zile, vărul ei primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo avea să se întâmple totul. Adică, tot ce avea, ulterior, să marcheze întregul destin al celor doi tineri de viță regală, ca și al Monarhiei române
S-au căsătorit în 1948, în Grecia, după abdicarea Regelui Mihai
Prima întâlnire cu Regele Mihai a rămas foarte clară în memoria acesteia. În cartea autobiografică ”Un război, un exil, o viaţă”, apărută la Editura Humanitas, în 2006, Regina Ana rememora momentul, petrecut pe holurile selectului hotel Claridge din Londra, în noiembrie 1947, când capetele încoronate ale Europei şi familiile de ”sânge albastru”, se adunaseră pentru a participa la nunta actualei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu Prinţul Philip. ”Printre invitaţi, regina Elena a României şi, alături de ea, un tânăr înalt şi frumos, în uniforma aviaţiei române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte şi, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit”, scria Regina Ana. În acel moment, suveranul român avea 26 de ani, iar ea 24. Primele plimbări în doi s-au petrecut chiar în capitala britanică. ”Am înteles repede că Regele nu avea obiceiul să iasă în oraş, nu ştia cum să folosescă un portmoneu sau să ia un taxi”, şi-a amintit Regina, uşor amuzată. Cum lucrurile au evoluat rapid între cei doi tineri, Regele Mihai şi prinţesa Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii ortodoxe săvârşite în Atena, unchiul dinspre mamă al fostului suveran român. Paul, fiind, în acea perioadă regele Greciei. Dar evenimentul nu a fost lipsită de peripeţii. Asta din cauză că religia catolică a tinerei prinţese Ana o obliga să capete încuviinţarea Vaticanului - condus în acel moment de Papa Pius al XII-lea - pentru a deveni soţia unui rege, fie el şi abdicat, dar de religie ortodoxă. ”Papa a refuzat să recunoască unirea noastră. Acordul pentru căsătorie depindea de angajamentul Regelui de a-şi boteza copiii în religia catolică, ceea ce Regele nu putea în niciun caz să accepte”, nota regina Ana în acelaşi volum autobiografic. În încercarea de a obţine, totuşi, binecuvântarea papală, mamele celor doi tineri, Regina Elena şi Prinţesa Margaret a Danemarcei, au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif. Audienţă din care au ”ieşit scântei”, după cum povestea însăsi Regina Ana. ”Discuţia dintre cele două mame şi Papă a fost foarte tensionată. Mama mea chiar a bătut cu pumnul în masă de furie, iar răspunsul Papei la această ieşire a mamei a fost „Eh?!”.
Au făcut și o cununie religioasă catolică, în 1966, în Monte Carlo
Cu toate acestea, pentru a împăca şi acest aspect, cei doi soţi au făcut şi o cununie religioasă catolică. Însă 18 ani mai târziu, în 1966. Beneficiind de prietenia cuplului conducător al Principatului Monaco, Prinţul Rainier şi Prinţesa Grace(nr – părinţii actualului şef al statului monegasc, Prinţul Albert), Mihai şi Ana au organizat o ceremonie religioasă catolică, la Monte Carlo, în Biserica St. Charles. Totul, în cea mai mare discreţie posibilă, având ca martori la cununie doi preoţi italieni. ”Nu ne-am anunţat nici familiile”, mai preciza regina în carte. Chiar după prima lor întâlnire, în noiembrie 1947, de la Londra, Ana a mers în Elveţia, cu avionul pilotat de Mihai I, unde şi acesta a făcut o escală de câteva zile, înainte de a se întoarce în România, unde îşi trăia ultimele săptămâni ca rege al ţării. Acolo a survenit şi cererea în căsătorie, dar într-o manieră destul de neobişnuită. Cazaţi în hotelul Beau Rivage din Lausanne împreună cu mamele şi suitele personale, Regele Mihai şi – încă – prinţesa Ana de Bourbon-Parma, s-au cunoscut şi mai bine, petrecând aproape tot timpul unul cu altul. Destul de brusc a ”picat” şi cererea în căsătorie, mai ales ca cei doi se întâlniseră prima oară abia cu câteva zile înainte. ”Îmi amintesc că ne plimbam singuri în maşina regelui. Într-una din aceste zile, regele m-a întrebat dacă vreau să devin soţia lui. Am această clipă foarte limpede în minte şi astăzi. Eram în maşină, şi el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod foarte original. Se afla la volan, aşa că am hotărât să facem acest pas fără a ne privi în ochi, urmărind doar drumul şerpuitor din faţa noastră”, rememora Regina Ana acel episod ce avea să schimbe vieţile amândurora. Au urmat ani complicați, cu mutări successive în Italia, Danemarca, Anglia și, finalmente, Elveția, cu nașterea celor cinci fiice, dar și cu presiunea - oricât ar fi de surpinzător – traiului de zi cu zi, fapt pentru care fostul rege a fost nevoit să apeleze la pasiunea sa pentru aviație și mecanică, lucrând ca un om obișnuit pentru a asigura necesitățile material ale unei familii tot mai numeroase. Regina Ana i-a stat alături Regelui Mihai și în momentele reîntoarcerii în țara natală, după 1990, chiar și când nu li s-a îngăduit să mearga la mormintele strămoșilor, la Curtea de Argeș, dar și când Regele a fost aclamat de sute de mii de bucureșteni, în 1992, ce strigau la unison „Monarhia salvează România!”.
Și, poate, s-ar fi putut întâmpla chiar așa dacă unii oameni politici nu și-ar fi trădat promisiunile făcute înainte de a se vedea ajunși la putere, dacă poporul ar fi știut mai multe despre Monarhie și ce făcuse ea pentru România, dacă, la urma urmei, istoria ar fi vrut asta. Însă Regina Ana i-a stat alături Regelui ei exact ca în jurămintele dintâi: și la bine și la rău, până când moartea i-a despărțit. Ceea ce s-a întâmplat la 1 august 2016, când cea căreia i s-a spus, absolut firesc, Regina Ana, a plecat spre o altă lume. După două săptămâni, pe 13 august, avea să fie înmormântată în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș, dar aproape de locul unde toți înaintașii iubitului ei soț își dorm somnul de veci. N-a așteptat prea mult, doar un an și jumătate, până când Regele Mihai avea să i se alăture, în decembrie 2017, cei doi regăsindu-se încă o dată unul lângă celălalt. După o viață trăită împreună, vor trece, tot împreună, prin veșnicie.
