38 de ani de la cutremurul din `77. Ce a schimbat seismul în viața românilor
Cutremurul din 1977 a fost unul care a luat prin surprindere autoritățile pentru că sistemul de anunțare a unor astfel de calamități nu era pus la punct. În acele clipe nici măcar omul care știa tot ce se întâmplă în România nu a putut fi anunțat de seriozitatea problemelor. Nicolae Ceaușescu nu a putut fi atenționat cu ajutorul vreunui echipament de alarmare și măsurile de protecție a populației și planul de evacuare au fost luate cu întârziere.
Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniţi şi circa 35.000 de locuinţe prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au fost luaţi atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simţi, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.
"Nici nu se punea problema ca cineva să ştie, să fie anunţat, nici măcar conducătorul ţării, că ar fi un cutremur. Abia după 1977 s-a introdus o reţea telemetrată americană, foarte performantă la vremea aceea, care transmitea înregistrările în timp real prin radio la Bucureşti şi care a fost foarte utilă pentru noi. Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmări. Din acel moment, dacă se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din Bucureşti, unda fizică apărea mai rapid, deci o puteai vedea înregistrată pentru staţiile din zona Vrancea, ele apăreau cu câteva secunde înainte de venirea mişcării în Bucureşti. Deci cel care făcea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea să vadă că în momentul acela s-a produs un cutremur şi urma să vină şi unda tehnică în Bucureşti. Se putea obţine, să zicem, această alarmare, dar prea multe nu puteam face", arată Mircea Radulian, directorul de la INFP, citat de mediafax.ro.
38 de ani de la cutremurul din `77. Consolidările ar fi gata în 154 ani
Autorităţile consolidează încet imobilele în pericol de prăbuşire în cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolidările ar fi gata în 154 ani.
Consolidarea caselor la cutremur, deşi prezentată ca acţiune preventivă urgentă, nu a fost abordată ca prioritate de către autorităţi, care însă au majorat mult suma din înţelegerile cu constructorii, execuţia fiind foarte lentă.
Programul de consolidări imobile a fost derulat extrem de lent şi în municipiul Bucureşti, unde până la sfârşitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unui audit făcut de Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului Bucureşti, prezentate în raportul instituţiei pe anul 2013.
În cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp îndelungat necesar reintrării în funcţiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apă), un număr mare de sinistraţi (populaţie rămasă fără adăpost) şi victime, nevoi mari de alimente de bază şi echipamente de primă necesitate, un număr redus de medici, lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistaţi, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilităţi, bătrâni, şi lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie.
38 de ani de la cutremurul din `77. Bucureştiul, capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa
Una dintre principalele cauze identificate de către experţi privind riscul ridicat de seism din Capitală o reprezintă concentrările de clădiri şi de populaţie, incomparabile cu cele din oricare alt oraş al ţării, în special în zona centrală. Alte cauze se referă la existenţa unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălţime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcţiei acestor blocuri, a cunoştinţelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar şi la poziţia geografică a Bucureştiului, caracterizată de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) faţă de sursa Vrancea.
În cazul în care s-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977, aproximativ 25.000 de persoane sinistrate ar putea fi adăpostite pe Arena Naţională, unde sunt pregătite 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit şi 3.000 de marmite.
38 de ani de la cutremurul din `77. 80% dintre români nu ştiu cum să reacţioneze în caz de cutremur
Tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani, care nu au trăit experienţa unui cutremur de nivelul celui din 1977, nu-şi pus problema să stabilească cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condiţiile în care telefonia mobilă nu ar funcţiona o perioadă, arată rezultatele unui studiu lansat recent de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenţie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgenţă 112. Apoi este evaluată situaţia şi este stabilit modul de acţiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.
Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.
