Acești tineri români îți spun cum se pornește o afacere cu bani puțini
Ar fi putut să rămână la stadiul de angajați, dar nu și-au găsit locul. Sunt oameni creativi, care au vrut să dea alt sens „meseriei” de antreprenor. Și-au pus mintea mintea la lucru pentru a crea ceva unic și, mulți dintre ei, au reușit. Chiar și așa, să scoți pe piață ceva la care nu s-a gândit nimeni nu înseamnă că ai succesul asigurat. Haideți să aflăm de la ei de ce au renunțat la statutul de angajat și ce i-a motivat să se aventureze în lumea nesigură a afacerilor.
Când cineva îți spune că e patron îți imaginezi, poate, că ai de-a face un individ care cumpără un ac cu un leu și îl vinde cu doi, pentru profit. Ți-ar putea părea chiar antipatic, căci e un om „aranjat”, lipsit de griji și care prosperă pe seama altora. Dacă viața de antreprenor s-ar reduce doar la asta, atunci cine naiba mai are nevoie de angajați? Haideți să intrăm cu toții în afaceri! E timpul să treci peste prejudecăți și să-i cunoști pe acești tineri români care și-au riscat toți bani strânși la pușculiță ori pe cei ai băncilor pentru a crea afaceri mici, dar istețe.
Despre o afacere cu bere
Darko (34 de ani) și Dana Jovik (32 de ani) sunt creatorii primei berării artizanale din România. În 2013, au lansat la Cluj-Napoca „Hophead Brewing”, o berărie minusculă, amplasată într-o casă închiriată în cartierul Mănăștur. Au pus în joc toate economiile lor de la acea vreme (50.000 de euro), bani cu ajutorul cărora au cumpărat vasele de inox în care se naște berea, ingredientele și chiria pe un an. În planul de afaceri au prevăzut inclusiv fluctuații ale prețului materiilor prime, pierderi, cheltuieli legate de transport și cu energia electrică. Opt luni au umblat după autorizații la instituțiile publice din țară. De fiecare dată când mergeau li se spunea că pășesc pe un teren minat de marii producători de bere. Dar nu s-au lăsat descurajați. În noiembrie 2015 au vândut primele sticle cu bere, unui tânăr care a sunat la ușa casei lor. De la 500 de litri pe lună au ajuns să producă 1.000 de litri pe lună și sunt deja un reper în tânăra industrie a berilor artizanale din România. Singura lor mare problemă e că, în cazul unei petreceri mai mari, n-ar fi în stare să livreze cantitatea de bere necesară unui astfel de eveniment.
Vasul în care prepară berea, botezat „Oala”, nu are decât 50 de litri. Așa că, nici să vrei nu poți produce mai mult într-o zi. Din această cauză au probleme și cu achiția materiilor prime din țară. Comanda minimă pentru malț este 22 de tone. Ei consumă circa patru tone într-un an. În momentul de față berile lor se găsesc în baruri și restaurante din Cluj, dar vor să atace și piața din București. Mărcile lansate de ei, AutoPilot, Immigrant, Dark Of, OpiuM, RedLine, neBrună și gRoZava, se vând cu prețuri cuprinse între 6 și 8 lei.
Dana și Darko, împreună cu alți tineri antreprenori, au acceptat să-și spună povestea pe platforma Romanian Stories, lansat de UniCredit Bank. Instituția bancară a lansat Academia Minților Creative, un program de educare a celor care vor să înceapă o afacere creativă ori să o dezvolte pe cea deja începută.
Unii chiar repară biciclete
Costel Iftime (22 de ani) și Elena Croitoru (24 de ani) au tremurat serios când au cumpărat pe datorie echipament pentru dotarea unui atelier de recondiționat biciclete, în București. S-au bazat pe o finanțare europeană de 25.000 de euro, însă banii nu le-au fost atribuiți la timp. În toamna anului trecut au început să împrumute bani de le prieteni și cunoscuți pentru a-și plăti furnizorii care îi strângeau cu ușa. Cu glonțul trecut pe la ureche, cei doi tineri și-au achitat toate datoriile în luna decembrie, când banii europeni au ajuns în contul lor.
De atunci muncesc împreună în atelierul de reparat biciclete, botezat COBI Bicycle. Pentru recondiționarea unui vehicul nepoluant cer între 300 și 800 de lei, însă cei care iubesc mersul pe două roți pot și cumpăra biciclete la mâna a doua, la prețuri fără concurență. Atelierul se află într-un mic spațiu de pe strada Jean Luis Calderon nr. 33 (intrarea se face din str. David Praporgescu), pentru care plătesc o chirie avantajoasă. Și-au permis să angajeze un mecanic și să cumpere unelte cu care să-și ușureze munca.
Până acum au reparat și recondiționat peste 200 de biciclete și au semnat câteva parteneriate cu diverse firme pentru revizii. Recondiționează cam o bicicletă pe săptămână și efectuează trei-patru revizii pe zi.
Croiește rochii pentru Carmen Iohannis
Alexandra Andriescu (31 de ani) s-a întors în România după opt ani petrecuți în Franța. Aici a aflat toate secretele designului vestimentar, pe care le-a transpus într-o afacere mică, dar care în doi ani a crescut ca un cozonac de Paști. Cu 5.000 de euro în buzunar a deschis un mic atelier de croitorie, care a devenit în scurt timp un brand de renume în țară. „Maison ChouChou” a furnizat rochii și paltoane inclusiv primei doamne, Carmen Iohannis. Creațiile ei se vând online, cu prețuri cuprinse între 200 și 900 de lei, iar în curând intenționează să deschidă primul ei magazin. Încrezătoare în forțele ei, Alexandra își vede lucrările expuse la București și Paris.
Cum accesezi bani europeni pentru afaceri mici
Deși trebuia lansat încă din luna martie a acestui an, Programul România Creativă, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei și Ministerului Culturii, ar urma să debuteze în această lună. Tinerii care vor să-și deschidă o afacere în domenii creative vor putea primi până la 25.000 de euro din fonduri europene. Bugetul alocat României se ridică la peste o sută de milioane de euro. Cei vizați pentru sprijinul de până la 25.000 de euro sunt șomerii, persoanele inactive sau cele care au un loc e muncă și înființează o afacere cu scopul creării de locuri de muncă cu profil non-agricol în zona urbană.
Atenție, însă! NU vor fi finanțate proiecte din regiunea București-Ilfov, considerată déjà dezvoltată. Pot aplica românii care se află în zonele Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est și Sud Muntenia). Domeniile în care trebuie să activeze aceste mici afaceri sunt următoarele: publicitate, arhitectură, arte, meșteșuguri, design, modă, editare (publishing), cercetare și dezvoltare, producție software, jocuri și jucării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.
