Aer toxic în nordul-vestul Capitalei. Ce măsuri a luat Garda de Mediu
Bucureștenii din cartierele Militari, Pajura, Bucureștii Noi și Crângași, dar și vecinii lor din comunele Chiajna și Chitila au inhalat în ultimele patru luni un aer toxic. Asta reiese în urma unor controale efectuate de inspectorii Gărzii de Mediu în zona gropii „ecologice” Chiajna, la solicitările disperate ale locuitorilor. Specialiștii în protecția mediului au depistat hidrogen sulfurat în aer încă de acum patru luni, însă se codesc să acuze public administratorii gropii de deșeuri.
Bombă ecologică în nordul Capitalei! Zeci de mii de oameni din nordul orașului, dar și din comunele limiotrofe sectoarelor 1 și 6, au avut de suferit în ultimele luni. Sesizate de oameni, Garda Națională de Mediu, Agenția de Protecția Mediului București și Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei au efectuat măsurători în perimetrul și în zona gropii de deșeuri Chiajna, în perioada aprilie – iunie 2016. Încă de atunci, inspectorii de mediu au semnalat prezența în aer a hidrogenului sulfurat (acid sulfhidric), degajat în atmosferă că urmare a activității instalației de ardere a deșeurilor de aici.
„Măsurătorile realizate cu laboratoare mobile au arătat că poluarea resimțită de locuitorii acestor zone este generată de prezența în aer a hidrogenului sulfurat. În același timp, controalele Gărzii Naționale de Mediu au condus spre concluzia că potențiala sursă semnificativă a acestei poluări cu caracter discontinuu este depozitul de deșeuri municipale din sectorul 1 al Capitalei. Acesta este dotat cu instalație de valorificare energetică a gazului de depozit și instalație de ardere la temperaturi înalte”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.
Hidrogenul sulfurat este un gaz foarte toxic. Deşi mirosul său caracteristic este foarte puternic, acesta nu este permanent sesizabil, pe durata expunerii nasul obişnuindu-se cu el. Acţiunea sa toxică este una complexă, el afectând diverse funcţii ale organismului. Cea mai importantă este cea asupra sângelui, unde, prin formarea unui complex cu fierul, blochează transportul oxigenului. În concentraţie redusă are miros neplăcut de ouă clocite. În concentraţie ridicată, paralizează simţul mirosului şi nu poate fi detectat de om. În funcţie de concentraţie şi de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute.
Nu cunoaștem concentrația acestuia în aerul din zonele semnalate, însă e clar că nu poate fi vorba de una extrem de mare. Persoanele care au s-au plâns atorităților au reclamat un miros puternic. Mai grav e că nici instituțiile de protecția mediului nu știu cu ce au de-a face, întrucât din aprilie și până azi nu au luat nici o măsură pentru stoparea fenomenului. Abia acum au decis să monitorizeze în permanență emisiile instalației de ardere la temperaturi înalte a gropii de gunoi, „pentru a stabili cu certitudine dacă instalația este sursa poluării”. Cei care locuiesc în imediata apropiere a rampei de deșeuri spun că nu au nevoie de nici un studiu de specialitate pentru a confirma acest lucru.
În urma verificărilor din perioada aprilie-iunie 2016, Garda de Mediu a constatat că firma care administrează rampa de deșeuri, Iridex Group, nu a respectat legislația de mediu. Printre abateri, comisarii Gărzii de Mediu au sesizat nerespectarea autorizației integrate de mediu, respectiv faptul că instalațiile nu funcționau la parametrii stabiliți prin actele de reglementare. Sancțiunile aplicate atunci au fost de 430.000 de lei.
Acțiunea din aceste zile a fost demarată la cererea Primăriei sectorului 1, care a adunat cele mai multe sesizări din partea locuitorilor zonelor afectate.
