Asta ne aşteaptă în caz de cutremur devastator
Cutremurele ne-au băgat în sperieţi. Alt seism important, de data aceasta cu o magnitudine de 4,2 pe Richter, s-a înregistrat ieri în zona Vrancea, cu doar cinci zile înainte de împlinirea a 38 de ani de la „devastatorul” 4 martie 1977. Bucureştenii sunt cei mai expuşi.
Seismul de ieri s-a produs la adâncimea de 129 de kilometri şi a avut intensitatea II în zona epicentrală. În oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului - Focşani (40 km), Covasna (41 km), Mărăşeşti (46 km), Râmnicu Sărat (49 km) şi Târgu Secuiesc (51 km) – locuitorii au simţit mica zgâlţâială. Dar sunt obişnuiţi. De la începutul anului, peste 50 de cutremure au mişcat pământul. Cel mai mare cutremur din acest an, de 4,6 pe Richter, s-a produs în 24 ianuarie, tot în zona seismică Vrancea. Ieri, primarul Capitalei, Sorin Oprescu a făcut o dezvăluire şoc! Bucureştiul este pe primul loc în Europa din punct de vedere al vulnerabilităţii clădirilor.
Primarul Capitalei a prezentat ieri şi modul cum se pregătesc autorităţile pentru a face faţă unui seism major. În afară de amenajarea unui centru ultramodern, unic, de comandă, în caz de dezastre, vizavi de Palatul Cotroceni, Municipalitatea a ales locurile unde vor fi cazaţi la nevoie sinistraţii. Este vorba de 12 unităţi de învăţământ, în curtea cărora se vor fora puţuri de mare adâncime pentru surse de apă alternative şi ale căror săli de sport vor fi amenajate drept adăposturi la nevoie.
”Ele pot găzdui 4.500 de persoane. De asemenea, pe Stadionul Naţional vom adăposti grosul - 25.000 de oameni”, a spus Oprescu. Reporterii Click! au vizitat ieri depozitul de materiale pentru situaţii de urgenţă al Primăriei Capitalei şi au testat paturile de campanie dotate cu veioze cu led, sacii de dormit şi chiar marmitele pentru hrănirea sinistraţilor. În timp ce noi ieşeam satisfăcuţi, administratorii depozitului ne-au strigat: ”Spuneţi Doamne fereşte să nu fie nevoie!”.
În 1977, au murit 1.578 de oameni
România a fost zguduită în 4 martie 1977 de un puternic cutremur de pământ, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21.22. Bilanțul dezastrului a fost: 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Deşi nu a fost seismul cu magnitudinea cea mai mare, numărul-record de victime se explică prin gradul mare de urbanizare la care ajunsese Capitala: 1.424 de victime s-au înregistrat numai în Bucureşti.
Sorin Oprescu: "186 de clădiri sunt pericol public"
”Capitala se află pe locul 10 în lume, din punct de vedere al problemelor pe care un seism major le poate produce. De abia din anul 2006 se utilizează în România codul european de proiectare a structurilor de rezistenţă la cutremure. Majoritatea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, considerate pericol public, sunt în sectoarele 1, 2 şi 3”, a declarat Sorin Oprescu. Acesta a explicat că ultima expertizare a imobilelor din Bucureşti din punct de vedere a rezistenţei la cutremure a fost în anul 2000 când au apărut vestitele buline roşii. Atunci, din cele 113.863 de clădiri din oraş, au fost descoperite probleme la 2.523. Din acestea, 186 de imobile sunt considerate pericol public. Potrivit specialiştilor, peste 92 la sută au fost construite înainte de 1940. ”Sunt unele clădiri despre care specialiştii spun că nu mai pot fi consolidate şi că mai bine ar fi dărâmate. Un astfel de exemplu este blocul Patria”, a anunţat Oprescu.
