Au așteptat apa sfințită, uzi până la piele
Ploaia şi frigul au alungat credincioşii de la Slujba de Bobotează desfăşurată pe Dealul Patriarhiei din Capitală. Doar 2.000 de curajoşi, cel mai mic număr din ultimii 10 ani, au stat să aştepte agheasma în ploaia rece, mocănească, care nu a contenit toată ziua. Au fost împărţite 1.000 de pacheţele cu anafură şi 12.000 de litri de apă sfinţită.
Alţii mai inventivi aruncau pur şi simplu recipientele aduse pentru agheasmă peste gard, după care le cereau înapoi pline. ”La început de an agheasma de Bobotează aduce belşug şi sănătate în case. Nu am simţit frigul şi ploaia pentru că m-am rugat tot timpul la Dumnezeu”, ne-a declarat Vlad Daniel, care a aşteptat patru ore la coadă pentru a lua agheasmă şi anafură.
Cine nu se veseleşte de Sfântul Ioan va fi trist tot anul
Azi, 7 ianuarie, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul. În această zi, aproape două milioane de români îşi sărbătoresc ziua onomastică. „Ioan” este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Familia onomastică „Ioan” este cea mai bogată din România şi este alcătuită din: Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica şi Oana. Sfântul Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi. Se zice că cine nu se veseleşte de Sfântul Ioan va fi trist tot anul.
În trecut, de Sfântul Ioan avea loc „Torontoiul” sau „Iordănitul femeilor”, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final. Acesta încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. La „Iordănitul femeilor” nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună. Sfântul Ioan Botezătorul este cel care a propovăduit, în faţa lumii, că Iisus este adevăratul Mesia, trimisul lui Dumnezeu pe pământ. Sfântul Ioan este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că el a anunţat venirea lui Hristos. Când Iisus a venit la râul Iordan să fie botezat, văzându-L, Ioan a zis către mulţime: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii... Ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 29-31).
Arhiepiscopul Tomisului a sfinţit apa la Constanţa
Peste 7.500 de credincioşi s-au îndreptat miercuri dimineaţă către Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa, acolo unde s-au sfinţit apele în zi de Bobotează. Liturghia de sfinţire a apei a fost citită de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, potrivit adevarul.ro. Agheasma tămăduieşte rănile sufletului şi ale trupului şi cel ce o bea îl primeşte pe Duhul Sfânt în viaţa sa. Agheasma se bea de pe 5 ianuarie, din Ajunul Bobotezei, când este bine să postim, şi până pe 14 ianuarie, pe nemâncate, după ce ne facem rugăciunea.
La sfârşitul slujbei, ÎPS Teodosie a aruncat trei cruci în apele mării. 4 tineri au înotat să prindă crucile sfinţite. Norocoşi în anul 2016 au fost Adrian Arhip (civil) şi scafandrii militari Ionuţ Pîrlea şi Alexandru Dobrescu.
De 7 ori campion la scosul crucii
Marian Ciungu din comuna Bengești-Ciocadia judeţul Gorj a reușit pentru a şaptea oară să scoată crucea din apele înghețate ale Gilortului. Anul acesta, doar doi tineri s-au aruncat în Gilort, dar, ca și anul trecut, Marian Ciungu, 29 de ani, a fost cel care a scos obiectul sfințit. „A fost mai greu în acest an. A trebuit să mă lupt cu adversarul meu pentru cruce. M-a prins de gât, dar tot am reușit s-o prind. A fost mai cald anul trecut, față de acest an, dar mie mi-ar fi plăcut să fie și mai frig. Nu mă îmbolnăvesc, sunt sănătos și am noroc tot anul. Nu pățesc nimic după ce intru în apă. Mă duc acasă și fac un duș fierbinte, după care sunt ca nou”, a spus, fericit, Marian Ciungu, 29 ani.
30 de cai au fost botezați în Olt
Crescătorii de cai din judeţul Olt, dar şi din judeţele vecine, au aşteptat un an ca să arate tuturor ce au în grajd, mierucri, venind cu sutele la Slătioara ca să concureze la competiţia care se organizează de Bobotează, scrie adevarul.ro. După slujba religioasă, pe izlazul de la marginea comunei, cei 30 de cai au fost botezați de preoții din localitate. Apoi, s-a dat startul la concurs. Mai întâi, exemplarele cele mai arătoase au fost plimbate prin faţa juriului, nervii încingându-se însă la maximum la proba de tracţiune. Într-un final, unii concurenţi au plecat acasă cu premii, organizatorii pregătind câte un premiu I în valoare de 200 de lei pentru fiecare dintre cele patru grupe de concurs (frumuseţe, tracţiune, gazde, oaspeţi), alte patru premii II de câte 80 de lei, patru premii III de 50 de lei, patru menţiuni de 30 lei şi un premiu special de 250 lei.