Cele mai lungi tuneluri din România. Unde se află locurile încărcate cu istorie și legende. Unul dintre ele a fost săpat în munte cu 20 de tone de dinamită
România, cu peisajul său montan și rețeaua vastă de căi ferate și drumuri, a fost nevoită să recurgă la soluții ingenioase pentru a depăși obstacolele naturale. Astfel, tunelurile rutiere și feroviare din țară sunt exemple ale curajului și ingeniozității inginerilor care au transformat traseele dificile într-o rețea de transport modernă. Iată câteva dintre cele mai importante tuneluri din România, care au marcat istoria construcțiilor și au devenit adevărate atracții pentru iubitorii de drumuri spectaculoase.
Tunelul rutier Capra-Bâlea, monstrul din munte
Cel mai lung tunel rutier din România se află pe Transfăgărășan, o dintre cele mai spectaculoase și periculoase șosele din lume. Tunelul Capra-Bâlea, cu o lungime de 884 de metri, a fost construit în 1972, într-o zonă de munte extrem de dificilă. Pentru realizarea sa, inginerii au săpat 41.000 de metri cubi de piatră, folosind 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment și 90 de tone de oțel-beton. Acesta a fost un proiect imens, care a transformat Transfăgărășanul într-un traseu turistic internațional, cu vederi uimitoare, dar și cu dificultăți majore de construcție. Tunelul beneficiază de aerisire naturală prin curenții de aer și este închis în timpul iernii, din cauza riscurilor de avalanșe și condițiilor meteo extreme.
Tunelul Teliu, cea mai lungă cale feroviară din România
În inima Munților Carpați, pe calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului, se află cel mai lung tunel feroviar din România, Tunelul Teliu. Cu o lungime de 4.369,5 metri, acesta a fost inaugurat în 1929 și traversează Valea Teliu, separând bazinele hidrografice ale Prutului și Siretului. Proiectul a fost realizat de firma germană Julius Berger și a fost o adevărată capodoperă a ingineriei de atunci, având în vedere terenul dificil și condițiile de construcție. În prezent, acest tunel este esențial pentru transportul feroviar între Brașov și Întorsura Buzăului, scriu cei de la Adevărul.
Tunelul Lacul Roșu
Un alt tunel important în infrastructura rutieră a României este tunelul de la Lacul Roșu, pe drumul DN12 C Gheorghieni-Bicaz. Construit în 1918 și extins în 2004, acest tunel de 155 de metri este un punct de atracție major pentru șoferi și turiști. Tunelul a fost realizat prin lărgirea unui gol natural existent în masivul de calcar și este un exemplu al modului în care România a adaptat soluțiile tehnice pentru a facilita accesul pe drumuri montane. Extinderea sa a permis circulația pe o bandă largă și a contribuit la fluidizarea traficului.
Tunelul Tălășmani
Al doilea tunel ca lungime din România este Tunelul Tălășmani, situat la limita județelor Galați și Vaslui. Cu o lungime de 3.330 de metri, acesta străbate dealurile ce separă bazinele hidrografice ale Prutului și Siretului. Tunelul a fost construit între 1906 și 1911 și, deși a suferit degradări din cauza instabilității terenului nisipos, rămâne un element de importanță strategică pe rețeaua feroviară.
Viitorul tunel feroviar. Proiectul de 10 km între Predeal și Brașov
Un alt proiect semnificativ în domeniul tunelurilor este viitorul tunel feroviar de aproape 10 kilometri, care va lega Predeal de Brașov. În prezent, linia feroviară care leagă aceste două orașe face parte dintr-un traseu cu o viteză medie de 40 km/h, dar cu noile lucrări, timpul de călătorie va scădea sub două ore. Acest tunel va transforma complet traseul feroviar, iar călătorii vor putea să parcurgă distanța mult mai rapid și mai confortabil. Cu o investiție estimată la aproape un miliard de euro, proiectul va fi finalizat probabil în 2030, având în vedere complexitatea lucrărilor.
