Singura gară din România care arată ca un castel în miniatură. A fost construită să îi impresioneze pe cei bogați
Gara Vatra Dornei Băi este, fără exagerare, una dintre cele mai spectaculoase construcții feroviare din România.
Arată ca un castel miniatural cu detalii arhitecturale care nu se regăsesc în nicio altă gară rurală din țară. Fațada sa cu turnulețe, linia elegantă a acoperișului și proporțiile armonioase o fac să pară desprinsă dintr-un album cu clădiri aristocratice ale începutului de secol XX.
Atmosfera aduce mai degrabă cu cea a unui pavilion balnear imperial decât cu o stație feroviară. Gara este mult mai arătoasă decât „ai aștepta“, ținând cont de dimensiunea localității, dar eleganța ei are o explicație istorică foarte clară.
O gară construită pentru aristocrația Europei Centrale
La începutul secolului XX, Vatra Dornei era o stațiune balneară în plină dezvoltare, vizitată de nobili și turiști înstăriți din întreg Imperiul Austro-Ungar.
Aroma cosmopolită a epocii se vede și astăzi în arhitectura gării. Construită în 1910, Vatra Dornei Băi a fost special gândită pentru a impresiona vizitatorii care veneau la băile terapeutice ale stațiunii. Austro-ungarii doreau ca sosirea turiștilor să fie o experiență memorabilă, iar gara prima clădire văzută în oraș trebuia să reflecte eleganța și prestigiul stațiunii.
Arhitectura, cu detalii inspirate din castele central-europene, era pe gustul aristocrației vremii. De aceea au fost incluse elemente care astăzi par surprinzătoare pentru o gară: arcade ample, vitralii decorative, turnulețe și ornamente fine.
Originea liniei feroviare și dezvoltarea regiunii
Povestea începe în 1888, odată cu deschiderea Căii ferate secundare Hatna–Kimpolung (actuala Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc), administrată de compania Bukowinaer Lokalbahnen. Linia a impulsionat dezvoltarea zonelor montane ale Bucovinei și a susținut puternic industria lemnului.
La 23 octombrie 1899, împăratul Franz Joseph I a acordat companiei concesiunea pentru extinderea căii ferate până la Vatra Dornei, cu termene stricte de construcție. Ambele tronsoane au fost finalizate înainte de termen: Câmpulung Moldovenesc–Valea Putnei în 1901 și Valea Putnei–Vatra Dornei în 1902, ultimul incluzând un tunel de 1.647 m.
Odată cu linia ferată, în 1902 a fost inaugurată prima gară a orașului, Gara Vatra Dornei. În 1910, pentru turiștii care veneau la băi, autoritățile austro-ungare au ridicat și Gara Vatra Dornei Băi, mult mai aproape de stabilimentele balneare — și mult mai impresionantă din punct de vedere arhitectural.
După Primul Război Mondial, Bucovina a devenit parte a României, iar întreaga infrastructură feroviară, inclusiv Gara Vatra Dornei Băi, a fost preluată de CFR.
Astăzi, clădirea se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava, sub codul SV-II-m-B-05659, fiind una dintre cele mai bine păstrate mărturii ale arhitecturii feroviare austro-ungare din România.
