Tunelul blestemat din România la capătul căruia nu trebuie să ajungi niciodată. Soția unui mare președinte a dat ordin să fie bombardat
Există multe povești care circulă în jurul acestui tunel, iar nimeni nu pare să aibă curajul să-l exploreze până la capăt. Istoria și legendele transmise din generație în generație împletesc un fir narativ misterios despre ceea ce s-ar putea afla în adâncurile subteranului cetății.
Tunelul blestemat al Cetății Sucevei: un loc de evitat
Legendele spun că subteranele Cetății de Scaun a Sucevei ascund un tunel secret ce ar fi legat fortăreața de Curtea Domnească. Se crede că acest pasaj a fost folosit de domnitorul Ștefan cel Mare pentru a scăpa nevătămat în timpul unui asalt asupra cetății sale.
Cetatea de Scaun, considerată un simbol al orașului Suceava, este înconjurată de zvonuri care afirmă că subsolul său ar adăposti kilometri întregi de tuneluri, construite în timpul domniei marelui voievod.
Se presupune că tunelul blestemat a fost realizat ca o cale de evacuare rapidă în caz de pericol, iar alte povești sugerează că acolo ar fi fost ascuns și tezaurul Moldovei.
Cu toate acestea, traseul exact al tunelului rămâne necunoscut, fiecare localnic având propriile teorii și speculații despre destinația sa. Totuși, se pare că nu este important unde duce acest tunel, ci mai degrabă faptul că nu este recomandat să ajungi la capătul lui.
Conform legendei, după ce Ștefan cel Mare a părăsit cetatea, ar fi lăsat un blestem la capătul tunelului: oricine va încerca să intre după el, nu va mai ieși viu.
Această legendă a fost pusă la încercare în anul 1675, când slugile lui Dumitrașcu Cantacuzino, un domnitor efemer al Moldovei, au coborât în subteranele cetății pentru a explora tunelul blestemat.
Potrivit poveștilor, au trimis câteva pisici în grota misterioasă, dar niciuna nu a mai ieșit vie de acolo, confirmând parcă blestemul domnitorului.
De ce a bombardat Elena Ceaușescu zidurile cetății
În timpul regimului Ceaușescu, au avut loc multiple cercetări arheologice la Cetatea Sucevei, menite să îl mitizeze pe Ștefan cel Mare. Aceste cercetări au scos la iveală mai multe etape de construcție a cetății, începând cu perioada domniei lui Petru I Mușat.
În plus, la cererea Elenei Ceaușescu, aici s-a realizat și filmul „Ștefan cel Mare”. În timpul filmărilor, se pare că echipa de producție a tras cu tunul în zidurile cetății, cauzând daune semnificative.
Restaurările ulterioare, ordonate fără consultarea specialiștilor, au lăsat urme vizibile – o dungă albă pe ziduri, unde fortificațiile au fost reconstruite cu aproximativ un metru în plus.
Astfel, tunelul de la Cetatea Sucevei rămâne o enigmă încărcată de istorie și mister, îmbinând elemente de realitate și legendă, atrăgând curiozitatea, dar și avertismentele celor care cunosc povestea sa sumbră, potrivit Fanatik.
