Băncile te-au jecmănit, mai «ciupeşte» şi statul un pic
După câteva zile de bâlbe, Ministerul Finanţelor a explicat cum se calculează impozitul pe care îl au de plătit românii cu credite care dau casa băncii în contul datoriei. Vineri (13 mai), în prima zi de la intrarea în vigoare a legii ”casă contra credit”, notarii au ridicat din umeri când au fost întrebaţi cât e de plată.
Ministerul Finanţelor a lovit în zeci de mii de români care sperau să poată beneficia de legea dării în plată fără a fi obligaţi să achite sume colosale statului. „Darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi se impozitează în conformitate cu prevederile art. 111 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată. Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului fiscal“, precizează Ministerul Finanţelor.
Ministerul Finanţelor arată că, de exemplu, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii – dobânzi, comisioane, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.
În replică, deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii privind darea în plată, susţine că debitorii ar trebui să fie scutiţi de plata impozitului la transferul de proprietate, întrucât este vorba despre eliberarea de datorie a acestora. „Nu putea legea dării în plată să stabilească chestiuni de ordin fiscal. Codul fiscal vorbeşte de schimb de imobile, de acte de vânzare-cumpărare. Ministerul Finanţelor trebuie să stabilească acest lucru prin normele metodologice ale Codului fiscal. Este foarte simplu. Din punctul meu de vedere, fiind vorba de o eliberare de datorie, debitorii trebuie scutiţi de acea taxă de 2% şi să plătească doar costurile notariale, cum se specifică în textul legii. Punem o taxă pe libertate?“, a declarat, pentru „Adevărul“, Daniel Zamfir.
Formula de calcul
Majoritatea celor care intenţionează să dea imobilul ipotecat în plată au contractat credite în urmă cu mai bine de trei ani, iar pentru aceştia se aplică următorul paragraf din Codul fiscal: ”Pentru construcţiile de orice fel dobândite într-un termen mai mare de trei ani, impozitul se calculează astfel: 2% până la valoarea de 200.000 de lei inclusiv şi 4.000 de lei plus 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 de lei inclusiv pentru sume mai mari de 200.000 de lei”.
De exemplu, dacă o persoană care îşi dă casa în plată mai are de achitat în prezent băncii suma de 35.000 de euro (adică aproximativ 157.150 de lei), acesta va plăti un impozit de 2%, respectiv 3.143 de lei. Un alt exemplu, dacă un debitor mai are de plătit băncii 65.000 de euro (291.200 de lei) şi optează pentru darea în plată, va avea de achitat un impozit de 4.912 lei (4.000 de lei, reprezentând 2% aplicat sumei de 200.000 de lei şi 912 lei – 1% aplicat diferenţei de 91.200 de lei care depăşeşte pragul de 200.000 de lei). La aceste sume se adaugă şi costul notarului, care variază între 1% şi 2% din valoarea la care se face darea în plată.
