Ce s-a schimbat, totuși, după tragedia de la Colectiv
La un an de la tragedia de la clubul bucureștean Colectiv, românii sunt de părere că în țara lor nu s-a schimbat nimic. Că haosul încă domină în sistemul sanitar, că țara e condusă tot de corupți, că viața oamenilor nu e nici acum pe primul loc. Click! vă propune o analiză la rece a lucrurilor bune care s-au petrecut de la drama națională din 30 octombrie 2015.
Dacă azi oprești români pe stradă și-i întrebi cum s-a schimbat viața lor din 30 octombrie 2015 și până azi, răspunsurile vor fi cam la fel de seci: „Nu s-a schimbat nimic, domnule!”. Sistemul nu funcționează așa cum vor oamenii, iar politicienii au dat semne că nu sunt capabili să-l urnească. În ciuda acestui tablou sumbru, România a făcut ceva pași spre normalitate, pe care îi vom consemna în cele ce urmează.
1.Românii au învățat să-și susțină cauza. Imdiat după Colectiv, românii au ieșit în stradă cerând demisii și pedepsirea vinovaților. Pentru prima dată după mulți ani, o mulțime de oameni a vorbit aceeași limbă, a fost conștientă de doleanțele ei. Mesajul transmis politicienilor a fost foarte clar, oamenii insistând că nu mai tolerează impostura, corupția și incompetența.
2.Au căzut capete. Protestele de stradă au dus la demisia premierului Ponta și la căderea cabinetului său. Guvernul Ponta a fost găsit direct responsabil de întreținerea unui sistem corupt, pus în slujba partidului aflat la guvernare. Odată cu guvernul a demisionat și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pe care mulțimea l-a văzut direct responsabil de tragedia din Colectiv, deoarece a permis ca acst local să funcționeze în condiții ilegale. Însă, poate cea mai mare victorie a protestatarilor, chiar dacă a venit mult mai târziu, a fost căderea lui Gabriel Oprea, față de care mulțimea a manifestat aproape o ură viscerală. Fostul ministru de interne a căzut în complet în dizgrație după ce s-a aflat că a folosit coloana oficială în mod abuziv. Mai mult, a fost făcut responsabil de moartea polițitului Bogdan Gigină, de la Brigada Rutieră București.
3.Guvern tehnocrat. Românii au cerut în stradă formarea unui guvern tehnocrat și au obținut unul. La șefia Guvernului a fost numit Dacian Cioloș, fost comisar european în domeniul Agriculturii și Dezvoltării Durabile.
4.„Cutremur” în localuri. Trecând peste aspectele din sfera politică, noul Guvern a solicitat controale de urgență în toate cluburuile și barurile din țară. Acțiunea a scos la iveală că mai bine de jumătate din patronii de localuri nu respectau normele de securitate la incendii. Mulți și-au închis temporar afacerile, pentru a intra în legalitate, alții au renunțat definitiv la ele. În luna noiembrie 2015 au fost publicate în Monitorul Oficial noile reguli privind securitatea la incendiu. Detalii AICI. Pentru că tot pomeneam de cutremur, orice activitate economică a fost interzisă în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. Afaceri mici, instituții de cultură sau cabinete au fost nevoite să-și mute activitatea în imobile sigure.
5.Fără fumuri în cluburi. O lege care se cocea greu în Parlament, fiind respinsă în repetate rânduri în comisiile de specialitate, a fost readusă în discuție după Colectiv. Fumatul în spațiile închise a fost interzis prin lege, iar actul normativ a intrat în vigoare la 17 martie 2016.
6.Vrem spitale, nu catedrale. Până la Colectiv românii nu scandaseră cu atâta patos că vor mai multe spitale, deși nimeni nu a putut contesta necesitatea construirii de noi unități medicale. După incendiul din 30 octombrie 2015 a fost lansată ideea construirii a 8 spitale regionale noi, câte unul în fiecare zonă geografică a țării. Mai mult decât orice, România are nevoie de un spital modern pentru tratarea arsurilor grave. Autoritățile locale din Capitală s-au întrecut și ele în proiecte care vizau ridicarea unor noi unități medicale.
7.Afacerea Dezinfectantul. O anchetă jurnalistică demarată de Gazeta Sporturilor a legat moartea unora dintre răniții din Colectiv de calitatea jalnică a dezinfectanților din spitale. Cătălin Tolontan și echipa lui au șocat opinia publică cu dezvăluirile referitoare la diluarea produselor de curățenie și folosite la dezinfectarea instrumentarului și a sălilor de operație. Toate contractele de achiziție semnate de spitale cu Hexi Pharma au fost suspendate, iar spitalele au trecut printr-un proces de verificare. Ancheta penală demarată în acest caz l-a marcat profund pe patronul Hexi Pharma, Dan Condrea. Conform anchetatorilor, acesta și-a pus capăt zilelor, intrând cu mașina într-un pom, în Buftea, pe drumul dintre fabrica de dezinfectanți și laboratorul unității.
8.Mai mulți bani la buget. Ministerul Sănătății a lansat în acest an un proiect de lege prin care solicită buget separat pentru tratarea arșilor.
9.Răniții, tratați în străinătate. Autoritățile au decis să susțină financiar tratamentul medical al răniților din Colectiv, dar și costul aferent deplasării și cazării însoțitorilor acestora în afara țării.
