Criză de cadre medicale la DSP. Vor să aducă medici școlari să facă anchete epidemiologice. ”Suntem carne de tun, și atât!”
E criză de cadre medicale la Direcțiile de Săntate Publică (DSP) din țară! Sunt puține și nu mai fac față, iar unele amenință cu demisia. Ca să umple golul din sistem, autoritățile s-au gândit să detașeze medici școlari ca să faca anchete epidemiologice. ”Suntem carne de tun, și atât!”, este reacția liderului de la Sanitas, Viorel Hușanu.
Sunt 1.302 medici și 3.630 de asistenți medicali în rețeaua școlară, la nivel național, cei mai mulți generaliști, dar și stomatologi.
Ei sunt cei care au grijă de copiii din școli și grădinițe, le fac triajul de zi de cu zi, le dau tratamentul stabilit de medicul pediatru, și le oferă primul ajutor, în caz de nevoie.
Dar iată că autoritățile vor să-i arunce în linia întâi și să-i pună să facă anchete epidemiologice. Deja cei de la DSP București au trimis solicitare către Administrația Spitalelor București, în subordinea căreia se află cadrele medicale școlare, că e nevoie să fie detașate 60 de dintre ele.
Viorel Hușanu, liderul Sanitas: ”Suntem carne de tun, și atât!”
”După ce că suntem puțini, suntem plătiți la limită, iar sporurile vor scădea, după ce că suntem zi de zi în lupta cu Covid-ul și nu suntem ascultați și sprijiniți - ba mai rău suntem blamați de unii politicieni sau cetățeni care au alte profesii decât medicina sau asistența medicală - până la urmă se pare că suntem buni la ceva. Suntem carne de tun, și atât! Mai nou aflăm că suntem specialiști în sănătate publică - azi discutăm despre medicii din rețeaua școlară- care vor trebui, atenție!, să faca anchete epidemiologice. Asta, deși nu au acest rol nici măcar în mod tangențial. Știu că este greu acum să faci față situației după 30 de ani de politizare a DSP-urilor (unde au mai rămas încă oameni capabili- la fel și în medicina românească, altfel am fi fost într-o situație și mai grea), dar să pui medicii școlari să facă anchete epidemiologice arată faptul că tot pe sistemul medical, mult hulit, se bazează buna sănătate, sau mai bine zis, încercarea de a stopa epidemia. Mă <<bucur>> că suntem utili, dar s-o știm și noi pe ce criterii, vorba lui Caragiale”, a declarat Viorel Hușanu, liderul Sanitas, cel mai mare sindicat din Sănătătate.
E criză și de medici infecționiști sau de terapie intenstivă
Raed Arafat a vorbit despre lipsa de personal în tot sistemul sanitar. România duce lipsă de infecționiști, de medici de terapie intensivă și de urgență.
Astfel că sunt detașați doctori specialiști: cardiologi, ortopezi etc ca să-i îngrijească pe pacienții cu coronavirus, dar și studenți la Medicină ori rezidenți.
De ce este importantă ancheta epidemiologică
Revenind la ancheta epidemiologică, aceasta este extrem de importantă. De ea depinde evoluția cazurilor. Dacă nu este făcută corect, riscăm să ne infectăm cu toții.
Potrivit metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată în aprilie, stabilirea parametrilor epidemiologici se face pe baza mai multor criterii.
În primul rând, medicul de sănătate publică trebuie „să explice pe deplin tabloul clinic al pacientului”, ținând cont de:
- Caracteristicile de persoană, loc și timp ale cazurilor;
- Tabloul clinic de bază (semne și simptome);
- Condiții fiziologice și medicale pre-existente;
- Evoluția clinică, rezultatul acesteia și severitatea;
- Expuneri și istoricul de călătorie.
”Informațiile obținute prin activitățile de supraveghere vor fi utilizate și pentru evaluarea de risc națională, precum și în luarea deciziilor în cadrul răspunsului”, se arată în aceeași metodologie.
În plus, medicii de la DSP trebuie să știe ce înseamnă contactul apropiat și să țină cont de asta în ancheta pe care o vor face. Și sunt mai multe tipuri, iar odată depistate trebuie să meargă pe firul lor.
- Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu Covid-19;
- Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de Covid-19 (ex. Strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
- Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de Covid-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
- Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de Covid-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
- Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de Covid-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
- Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu Covid-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Tot cei de la DSP prioritizează testarea, în funcție de datele obținute. Concluzia este că ancheta epidemiologică trebuie să fie făcută de un specialist. Este ca și cum am pune un polițist de la Ordine Publică sau un agent local să facă ancheta în cazul unei crime.
Citește și:
