De 1 Mai românii sărbătoresc Armindenul. De ce i se mai spune și Ziua Bețivilor
De 1 Mai, românii sărbătoresc Ziua Muncii cu mici și bere, dar puțini știu că în această zi la sate, în anumite regiuni și zone din România, se celebrează Armindenul sau Ziua Bețivilor, o tradiție veche de sute de ani, de origini păgâne. Uite ce tradițiiși obiceiuri se respectă pentru spor, pentru recolte bogate și sănătate!
Armindenul este o veche zeitate a naturii și a vegetației, ziua de 1 Mai fiind considerată ziua începututului de vară, când natura înverzește. Armindenul este o zi în care se sărbătoresc roadele pâmântului, adică recoltele, dar și ziua în care ne rugăm pentru a fi feriți de dezastre naturale: secretă prelungită, ploi și inundații, grindină, furtuni.
Armindenul, copacul cu ramurile împodobite
În această zi se obișnuieștesă se pună la ușă, la porta casei sau la ferestre o crenguță înverzită. În tradiția rurală, Armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu. Tradiția spune că în această zi tinerii de la sate pleacă în pădure și taie cel mai înalt copac – un brad sau un fag. Acestuia i se retezau crengile până aproape de vârf, iar cele rămase erau împodobite. Pe tulpină se agățau spice de grâu și cununi de flori.
Azi se pun crengi de mesteacăn la uși și ferestre
Copacul era ridicat în centrul satului pentru a putea fi văzut și admirat de toată lumea, iar în jurul lui se organizau jocuri și întreceri. Tinerii încercau să se cațere în pom, iar cine ajungea cel mai sus câștiga pariul sau rămașagul. Un alt obicei legat de această zi se respectă cu o zi înainte, adică pe 30 aprilie sau, în anumite regiuni, cu o săptămână înainte de data de 1 mai. Atunci, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăm tânăr și crengi înfrunzite de tei cu care se împodobeau porțile, șurile și streșinile. Pomul era lăsat în fața porților caselor până la seceriș, când se punea pe focul cu care se cocea pâinea din greâul cel nou. În dimineața de 1 mai se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, sa fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice. Tot de 1 mai oamenii se spălau cu rouă pentru a fi feriți de boli tot anul.
De ce i se spune Ziua Bețivului
În această zi de se bea vin roșu cu pelin, se frige un miel și se sărbătorește în natură. Se consumă caș dar și bucate mai alese – totul într-un festin organizat la iarbă verde. Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga, verde, o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.
