De ce petițiile online inițiate de români sunt pierdere de vreme
Românii au prins gustul petițiilor online și apelează la această exprimare, absolut democratică, de fiecare dată când se simt nedreptățiți sau când interesele nu le sunt reprezentate la nivel politic. Mulți inițiatori de astfel de revendicări manifestă un optimism extraordinar, crezând că cineva chiar le citește și le pune pe hârtie pentru a fi discutate în Parlament. Ce trebuie să facă românii dacă vor să fie luați în seamă de politicienii insensibili la problemele lor.
Petițiile populare sunt un drept constituțional în România, garantate de articolul 74 al Legii fundamentale și de articolul 109 al Legii administrației publice locale. O persoană sau un grup de persoane pot propune autorităților locale sau centrale să ia în calcul dezbaterea și adoptarea unor proiecte care vizează interesul public. Demersul lor trebuie susținut de o comunitate de oameni care împărtășesc aceleași valori și, mai ales, care revendică același lucru, iar acest lucru trebuie demonstrat cu liste de semnături depuse la instituțiile cărora li se cere atenția. În funcție de zona de acțiune a proiectului (locală sau centrală) e nevoie ca petiția să întrunească un număr minim de semnături.
Odată cu ascensiunea internetului, revendicările s-au mutat în mediul online, unde au apărut platforme dedicate depunerii de petiții. Unele dintre cereri sunt de-a dreptul comice și, în afara faptului că îi „răcoresc” puțin pe cei revoltați, nu au nici o șansă să producă efecte în plan legislativ. De exemplu, un cetățean din Roman îndeamnă locuitorii orașului să semenze petiția „Desființarea asociațiilor de proprietari din Roman”. În cuprinsul cererii, inițiatorul susține că „fiecare scară de bloc va ști să își gestioneze curățenia pe scară și în jurul imobilului, iar utilitățile să fie plătite direct la furnizor”. Demersul său se bazează pe o statistică (nu spune a cui), conform căreia „8 din 10 romașcani sunt încărcați la factura lunară și toți romașcanii sunt nemulțumiți de modul de calcul și salariile inutile pe care le ridică niște persoane de la aceste asociații”. Inițiativa sa va rămâne fără nici un fel de rezultat, întrucât nu a convins nici măcar locuitorii municipiului Roman de veridicitatea acestor informații. Din 28 februarie 2017, când a fost inițiată, petiția a strâns 264 de semnături.
Alt utilizator de platforme online cere românilor să semneze o petiție care are ca scop recunoașterea romanului „Ion” drept roman psihologic. Inițiatorul solicită sprijinul elevilor, ignorând faptul că o astfel de inițiativă nu poate fi pornită cu susținerea minorilor: „Dragi elevi! Această petiție este dedicată tuturor celor care la subiectul 3 de la Limba și Literatura am scris „Ion” ca fiind un roman psihologic. Conform surselor de pe net, care afirma că „Ion” este un roman de acest fel, Ministerul Educației ar trebui să îl ia în considerare”. Demersul aparține, cel mai probabil, unui elev de liceu supărat de punctajul obținut la Bac. Petiția, inițiată la 4 iulie 2016, a strâns 1.074 de fani.
„Să se închidă școlile în Brașov miercuri și joi că nu suntem pinguini” este titlul altei petiții din mediul online. Inițiatorul ei are mari dificultăți în a-și justifica demersul, altfel nu înțelegem de ce sesizarea lui a strâns doar 117 semnături. O redăm așa cum a fost postată, însă îi adăugăm diacritice: „Semnați petiția ca să stăm și noi acasă nu și cei din București, ei cu ce sunt mai buni ca noi? Haideți să nu ne mai chinuim noi atât cu tot frigul ăsta unii merg la școala la -15 grade alții stau în casă la +20 nu mi se pare normal”. Sincer, nici nouă nu ni se pare normal ca o astfel de cerere să fie luată în seamă.
Totuși, există și exemple pozitive, petiții cetățenești care și-au atins scopul, însă ele s-au bucurat de o largă susținere la nivel național. Un exemplu fericit găsiți AICI.
Conform magistraților, aceste demersuri inițiate pe internet nu au nici o valoare juridică și reprezintă o pierdere de vreme pentru cei care le inițiază și pentru cei care le susțin dacă nu se trece la pasul următor. Iar acesta este strângerea fizică de semnături, prin campanii susținute la nivel național în care să fie implicate persoane din toate zonele țării.
Cum pornești o inițiativă legislativă
Constituția României garantează dreptul cetățenilor de a iniția un proiect de lege, însă pentru ca acesta să fie luat în seamă de parlamentari trebuie îndeplinite niște condiții. În primul rând demersul trebuie susținut de cel puțin 100.000 de semeni cu drept de vot, prin semnături, nume, prenume și, eventual, alte date care le demonstrează identitatea (CNP, serie act identitate). Semnăturile trebuie colectate în format tipărit de la locuitorii proveniți din cel puțin un sfert din județele țării. Fiecare județ, inclusiv municipiul București, trebuie să contribuie cu cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acelei inițiative. În ciuda acestui drept constituțional, cetățenii nu pot iniția proiecte legislative care vizeză probleme fiscale, amnistia și grațierea și cele care au un caracter internațional. Celelalte propuneri pe care le puteți iniția ca și cetățeni se supun, în primă fază, dezbaterii camerei competente în adoptarea lor, ca primă cameră sesizată (Senatul sau Camera Deputaților).
Totuși, semnăturile pot fi luate în seamă și dacă sunt colectate online, însă trebuie să respecte principiul reprezentativității enunțat mai sus (100.000 de semnături, colectate din cel puțin un sfert din județele țării). Pentru ca demersul online să aibă valoare juridică, inițiatorul său trebuie să obțină semnătură electronică.
„O semnătură electronică este un pachet de date de identificare a utilizatorului integrat în documente sau mesaje trimise prin internet. Asta presupune obținerea unui certificat digital, care este valabil un an de zile, timp în care poți semna orice document, inclusiv petiții. Semnătura electronică este afiliată înscrisului sub semnatură privată, în conformitate cu Legea 455/2001. În cazul unui litigiu nu poate fi contestată în instanță. Din punct de vedere juridic, semnătura electronică este ca o semnatură pe un document care poate fi folosită în fața instanțelor de judecată, a terților și așa mai departe”, spune juristul Mircea Jorj, conform ziardecluj.ro.
Cum pornești o inițiativă locală
Locuitorii unui oraș sau ai unei comune din România pot propune consiliilor locale sau consiliilor județene din localitatea/județul de domiciliu dezbaterea unor proiecte de interes local. Conform articolului 109 (al. 2) din Legea 215/2001, actualizată, promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de un cetățean sau de un grup de cetățeni cu drept de vot. Condiția este ca demersul să fie susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a localității respective sau a județului respectiv. Listele cu semnături pot fi completate doar de cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea sau județul respectiv.
