Doina Cornea, ultimul drum
Fosta disidentă a regimului comunist, Doina Cornea, va fi îngropată astăzi (7 mai), în jurul orei 15.00. A murit în propria locuință din Cluj-Napoca, la vârsta de 88 de ani.
Ultimul drum pentru Doina Cornea. Fosta disidentă a regimului comunist a murit, în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de 88 de ani, fiind bolnavă de mai mult timp.
Înmormântarea va avea loc astăzi, 7 mai. În cursul dimineţii, între orele 09.00 – 14.30, sicriul va fi expus în Foaierul Colegiului Academic din Cluj, iar slujba religioasă a început la ora 12.30. Două ore mai târziu, cortegiul funerar va porni spre Cimitirul Central unde va avea loc înhumarea, în jurul orei 15.00.Cei care au dorit să aducă un ultim omagiu disidentei anticomuniste Doina Cornea au venit să se reculeagă, duminică (6 mai), în Catedrala Greco-Catolică din Cluj-Napoca, unde sicriul cu trupul neînsufleţit a fost depus, la ora 15.00, în Aula ”Cardinal Iuliu Hossu”, scrie adevarul.ro.
De la ora 17.30, episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a oficiat un parastas de pomenire împreună cu un grup de preoţi.
Oamenii au venit duminică în catedrala greco-catolică dedicată ”Martirilor şi Mărturisitorilor secolului al XX-lea” şi au depus flori la catafalcul Doinei Cornea, făcând scurte opriri pentru rugăciuni, scrie adevarul.ro.
Pe unul dintre pereţii capelei sunt proiectate fotografii cu Doina Cornea, dintre care unele alături de personalităţi ale istoriei României, precum regele Mihai I sau Corneliu Coposu, sau în care este înfăţişată împreună cu familia sa. Sicriul va rămâne în capela Catedralei Greco-Catolice din Piaţa Cipariu până la ora 21.00.De asemenea, clopotele bisericilor de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla vor răsuna zilnic, timp de trei zile, la prânz, în memoria sa.
Cine a fost Doinea Cornea
Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Braşov şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, unde a şi predat.
Nemulţumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă şi ziarelor din Vest, în care care denunţa “sistematizarea” satelor româneşti, dărâmarea bisericilor şi politica dusă de Ceauşescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiştii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au şi bătut-o.
Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate, dar fiica ei, Ariadna, fugită în Franţa, a vegheat ca Doina Cornea să nu pățească ”vreun accident”.
În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Braşov, a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de două luni, demers urmat de arestul la domiciliu.
Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca şi au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestaţia împotriva lui Nicolae Ceauşescu deşia în stradă se trăgea. După victoria Revoluţiei, de la Bucureşti, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu transformarea acestuia în partid politic. În acelaşi an, 1990, a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, cu scopul de a uni opoziţia democrată. A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a Alianţei Civice.
Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută şi onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer şi cea mai înaltă disticţie a României, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, în anul 2000.
