Faţa ascunsă a lui Marian Munteanu, candidatul PNL la primăria Capitalei
Marian Munteanu a fost validat drept candidat PNL pentru Primăria Capitalei. Mulţi şi-l amintesc pe Munteanu un revoluţionar pletos şi rebel, însă puţini cunosc amănunte mai puţin „ortodoxe” din viaţa acestuia.
Marian Munteanu a fost acuzat că „poza” drept luptător anticomunist încă din 1985, când, în 1989, acesta era lider al Asociației Studenților Comuniști (ASC) pe an în cadrul Facultății de Litere a Universității din București, unde acesta era student la secția de română- portugheză. “La prima şedinţă A.S.C. Marian a fost propus ca secretar de an şi ales cu o mare majoritate. A fost reales pînă în anul III. Era foarte potrivit pentru această funcţie. După Revoluţie mi s-a părut ciudat că a fost din nou reales – de astă dată ca lider al studenţilor în Ligă. Consideram că oamenii care au avut înainte funcţii politice nu ar trebui să conducă şi acum. Marian a fost membru P.C.R. şi de aceea mulţi sau împotrivit la realegerea lui. Marian a răspuns însă că funcţia pe care a avut-o îi permitea să lupte dinăuntru împotriva sistemului. În rîndul celor care s-au opus alegerii lui Marian ca lider al Ligii m-am numărat şi eu“, a mărturisit pentru stiripesurse.ro fosta colegă Pupeza Codrina.
Potrivit propriilor declarații, activitatea sa anticomunistă s-a desfășurat între anii 1985 -1989, prin promovarea de repere și personalități românești marginalizate, o mare parte fiind membri ai Mișcării Legionare, prin organizare de colocvii sau conferințe dedicate personalităților interzise în timpul regimului comunist, cum ar fi Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Țutea, Ernest Bernea, Nae Ionescu, Dumitru Stăniloaie, toate personalități, scriitori și mari gânditori care au cochetat cu Mișcare Legionară.
În anii 1988-1989 acesta a fost arestat si interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandã crestinã, ostilã ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzatie fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Ţuţea. În pofida presiunilor şi ameninţărilor, refuză să colaboreze cu securitatea şi nu semnează nici un angajament de acest tip. Cu toate acestea, în anii 1988 și 1989, Marian Munteanu nu este doar membru al PCR, ci și lider al ASC, spune napocanews.
Munteanu devenise în 1992 fondator al PMR, după ce devenise și fondator și lider al Ligii Studenților chiar în 23 decembrie 1989. În decembrie 1990 participă la fondarea Alianței Civice, fiind ales primul președinte al alianței, dar renunță la calitate de membru pentru a-și forma propriul partid. Partidul a fost înființat pe scheletul organizației de tineret Mișcare pentru România, care s-a desființat în 2005.
Nu a durat mult până Munteanu a fost acuzat de colaborare cu Securitatea. Dan Zamfirescu spunea într-un interviu dat în 1993, că i-a propus lui Munteanu să își dezvăluie unul altuia gradul pe care îl au în Securitate. Și că, mai mult, Munteanu era preocupat în decembrie 1989 că dosarul său va fi dat publicității.
Mai mult, în 2000, Marian Munteanu a vrut să candideze la președinția României din partea alianței de partide PUNR-PNR. Primul era condus de Valeriu Tabără, iar al doilea e fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu.
Deşi congresul alianţei acceptă iniţial proiectul de program elaborat de Marian Munteanu, conducerea executivă îi exclude pe toţi candidaţii tineri de pe listele electorale pentru alegerile parlamentare. În aceste condiţii, Munteanu refuză înscrierea în partid, îşi retrage candidatura şi nu participă la alegeri. "Am elaborat, în septembrie 2000, un posibil proiect de țară („Misiunea noastră: salvarea statului român”) pe baza căruia am avut discuții și negocieri cu liderii politici ai Alianței Naționale, domnii Valeriu Tabără, Virgil Măgureanu și Mircea Druc. Am apreciat că doar printr-o capacitare responsabilă a unor zone de forță mai puteau fi oprite, atunci, degringolada și corupția ce năpădiseră țara. Ar fi fost, în opinia mea, singura posibilitate de a opri revenirea completă la putere a grupării domnului Iliescu (nu cred că mai e cazul să comentez consecințele acelui regim, devastator și nociv pentru societatea românească). Negocierile au rămas fără rezultat și, în consecință, nu m-am înscris în alianța respectivă și nu am candidat (liderii respectivi optând, ulterior, pentru o altă direcție politică, cea reprezentată la vârf de domnul Traian Băsescu). În perioada 2000-2015 nu am susținut nici o inițiativă politică, dar am participat la numeroase activități civice și culturale, în țară și străinătate", a povestit Marian Munteanu acel episod pe propriul blog.
Deputatul Remus Cernea atacă dur decizia PNL de a-l numi pe Marian Munteanu candidat pentru funcția de primar al Bucureștiului. El este de părere că Munteanu are vederi naționaliste, fundamentalist ortodoxe, neagă Holocaustul din România și este homofob.
”Numirea domnului Marian Munteanu drept candidat pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Național Liberal reprezintă o imensă eroare politică pentru acest partid istoric. Vederile naționaliste, fundamentalist ortodoxe, negaționiste față de Holocaustul din România și homofobe ale domnului Munteanu dar și discursul său agresiv l-au menținut într-o zonă marginală din punct de vedere politic în ultimii 25 de ani. A fi propulsat acum, printr-o decizie pripită, în calitate de candidat principal al unuia dintre cele mai mari partide din România înseamnă a i se legitima atitudini și opinii precum cele pe care le voi cita mai jos.
O primă observație cu privire la trecutul politic al candidatului PNL este aceea că domnia sa a activat până acum alături de organizații și formațiuni politice naționaliste și / sau extremiste: Partidul Comunist Român, Mișcarea Pentru România (de factură național-creștină și de inspirație filo-legionară), Partidul Unității Naționale Române (PUNR) și Partidul Național Român (înființat de fostul șef al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu)”, spune deputatul Remus Cernea într-un comunicat trimis către redacția Evenimentul Zilei.
Totodată, Cernea sublinează că Munteanu a condus o organizație filo-legionară în perioada 1992 – 1995. În aceeași perioadă, mai spune parlamentarul, el a susținut opinii, în revista ”Mișcarea”, în care a negat Holocaustul evreilor din România.