Fostul service Ciclop se vinde cu 10 milioane €
Moştenitorii familiei Marinescu-Bragadiru, una dintre cele mai bogate familii din România, înainte de Al Doilea Război Mondial, au scos la vânzare în ultimii ani câteva dintre proprietăţile familiei, recuperate după 1989. Printre ele: clădirea Ciclop, blocul Scala, jumătate din clădirea Hotelului Ambasador. Dacă în 2017 cereau, dar fără succes, 18 milioane de euro pentru primele două proprietăţi, de curând a fost repusă spre vânzare clădirea Ciclop din Bucureşti pentru „doar” 10 milioane de euro.
Clădirea Ciclop de pe Bulevardul Magheru din Bucureşti, retrocedată de către fostul primar general Traian Băsescu în 2001 către mai mulţi descendenţi ai familiei nobiliare Bragadiru, retrocedare confirmată în instanţă în 2015, a fost scoasă, din nou la vânzare, dar la un preţ redus aproape la jumătate faţă de tentativa de tranzacţie lansată în urmă cu doi ani. În toamna anului 2017, clădirea, împreună cu blocul Scala – cel cu renumitul fost cinematograf la parter - era scoasă la vânzare cu 18 milioane de euro. Acum, doar imobilul Ciclop este ofertat cu 10 milioane euro.
Construcţia Ciclop, cu 6 etaje şi peste 16.000 mp contruiţi, a fost finalizată în 1930 de către Dumitru Marinescu Bragadiru fiul, Bragadiru senior fiind deja decedat de 15 ani în acel moment. Garajul “Auto Palace Ciclop” avea să influenţeze decisiv felul în care arăta Magheru, cel mai modern bulevard al vremii din Capitală. A avut prima parcare supraetajată din România şi a fost primul imobil din Europa construit cu sistem antiseismic pe role. În perioada interbelică, aceasta era una dintre cele mai moderne clădiri ale Bucurestiului, ridicată dupa modelul celor din Statele Unite, în ideea ca Bulevardul Magheru să semene cu 5th Avenue din New York. Averea familiei Bragadiru a fost naţionalizată de comunişti, în 1948, iar Ciclopul devine un service auto de elită, la care apelau mai ales străinii sau un grup mic de privilegiaţi ai puterii, la el figurând reprezentanţele tuturor mărcilor de autoturisme occidentale, de la Volvo la Mercedes.
Cel care a pus bazele averii familiei Bragadiru a fost Dumitru Marinescu, născut în 1842 în Bucureşti, în mahalaua Icoanei. La 12 ani ajunge ucenic la Ioan Ştefănescu, renumit producător de rachiu şi cofetar. Devine om de bază al patronului care îi lasă afacerea în mîini, prin 1866. Marinescu se dovedeşte un întreprinzător excepţional şi intuind nevoia de alcool a soldaţilor în timpul Războiului de Independenţă, cumpără de la greci rachiu şi spirt pe datorie, apoi le revinde soldaţilor şi spitalelor. Fireşte, cu profit mare. La 35 de ani ajunge deja al doilea cel mai bogat român, după Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis „Nababul”. Se lansează apoi în construcţia unei mari fabrici de bere, dar şi a unei moşii la Bragadiru, unde face mai multe fabrici de alcool. Legătura cu investiţiile din comuna Bragadiru îl face să-şi adauge acest nume la cel iniţial. Treptat, averea lui Bragadiru senior se măreşte şi mai mult, în anii de dinaintea Primului Război Mondial ajunsese să deţină cea de-a treia mare avere industrială din Europa, după Krupp şi Skoda.
Bragadiru senior moare, însă, în 1915, frâiele afacerilor fiind preluate de fiul său, ce purta acelaşi nume ca şi tatăl. „Juniorul” se dovedeşte un om de afaceri la fel de iscusit ca părintele său şi menţine bogăţia familiei, ba chiar extinzând „portofoliul„ de imobile, aşa cum a fost şi construcţia clădirii Ciclop, în 1930.
Fabrica de Bere şi Conserve „Dumitru Bragadiru şi Fiii”, aşa cum era numele întreg în momentul naţionalizării comuniste, în iunie 1948, a fost redenumită Fabrica de Bere „Rahova”, iar numele întemeietorului a fost şters cu furie proletară de pe frontispiciu. Membrii familiei rămaşi în ţară au fost închişi de noile autorităţi comuniste, cei din străinătate rămânând în exil. Acum, moştenitorii familiei încearcă să mai recupereze câte ceva din gloria de cândva a marii averi a familiei Bragadiru.
