FOTO Casa de 1.000 de euro, adusă în România de un arhitect din Braşov
Bogdan Mureşan vrea să revoluţioneze modul în care percep românii locuinţa. Arhitectul din Braşov a preluat modelul de la germani şi norvegieni şi pregăteşte pentru această vară câteva imobile construite din baloţi de paie.
În ţările nordice sunt sute astfel de case, iar anul trecut la Şoncuta Mare a fost ridicată de norvegieni prima casă din baloţi de baie pentru o comunitate de romi.
„Sunt interesat încă din perioada studiilor de proiectarea locuinţelor verzi. Am avut onoarea de a fi invitat la Şoncuta Mare de Harald Medboe şi Eirik Gram Frank doi prieteni norvegieni de la care am învăţat cum se contruieşte o astfel de casă din baloţi de baie. Dacă pentru occident un astfel de proiect are mai mult conotaţii ecologice, la noi ar putea deveni un proiect social datorită costurilor extrem de scăzute", povesteşte Bogdan Mureşan.
Proiectul se adresează atât cu oamenilor cu stare care vor să trăiască verde, dar şi românilor cu posibilităţi materiale reduse. Primele astfel de case proiectate de Bogdan Mureşan vor putea fi văzute în judeţul Braşov în vară. Vor fi construite cinci astfel de case pentru turişti la un centru de echitaţie din Râşnov şi încă una la Cristian care va adăposti un magazin de produse BIO.
{C}
Solide şi eficiente
Casele din baloţi de baie nu sunt case din chirpici. Sunt case rezistente, solide şi eficiente energetic. „Toată lumea când aude de case din paie se gândeşte automat la povestea celor trei purceluşi. Lucrurile nu stau însă aşa. Casele din paie rezistă mai bine de la un cutremur decât cele din beton deoarece sunt elastice. Baloţii reprezintă şi o izolaţie perfectă, deci nu mai este nevoie şi alte adaosuri. Singura problemă este apa în exces. Rezistă la o infiltraţie de 19% apă în interiorul zidurilor. De asemenea acest case nu ard, deşi toată lumea se gândeşte la pericolul de incendiu. Au fost făcute teste. Oamenii pot încerca să dea foc unui balot de paie legat şi vor vedea că nu arde", mai spune arhitectul.
Cum se construieşte o casă din baloţi
Construcţia unei astfel de locuinţe este simplă, dar trebuie respectate nişte reguli de bază. ,,Iniţial, se face o fundaţie de pietre de 50 - 70 de centimetri. Fundaţia unei asemenea case poate fi zidită din pietre de râu, lipite între ele cu mortar. Urmează apoi o placă de beton armat. După ce se construieşte temelia şi baza casei în aceasta se fixează ţepuşe de lemn, care vor împiedica paiele să alunece, apoi se pun baloţii şi ulterior zidurile din baloţi sunt prinse între paleţi de lemn şi legate cel puţin cu sârmă. Însă, asamblarea casei se mai poate face cu ajutorul unor legături sau dispozitive metalice, cu şuruburi. Astfel, aceşti pereţi de cinzeci de centimetri lăţime pot suporta fără nici o problemă o casă normală de până la patru metri înălţime la o suprafaţă de 100 de metri pătraţi. Această structură, foarte simplă, poate avea şi o mansardă. Totul trebuie apoi tencuit cu lut şi paie tocate, iar apoi vopsit cu var. Acoperişul se face în general din lemn", explică Bogdan Mureşan.
{C}
Costuri extrem de mici
O casă din baloţi de baie de 75 de metri pătraţi costă doar 1.000 de euro. Asta dacă beneficiarul are materialele la îndemână. Este nevoie de piatră, puţin lemn, lut şi bineînţeles baloţi de baie. Se poate construi în regie proprie cu ajutorul a câţiva prieteni în două-cinci săptămâni. Are un confort termic sporit deoarece zidul din baloţi are 50 de centrimetri grosime. Practic vara este răcoare, iar iarna este cald. Se poate face şi un acoperiş înverzit şi atunci costurile de încălzire se reduc cu 30%.
Dacă omul nu are materialele disponibile acestea nu costă mai mult de 1.000-1.500 de euro. Deci casa îl va costa maximum 2.500 de euro. Din baloţi de baie se pot face şi adevărate vile cu etaj. O astfel de locuinţă ajunge să costă 20.000 de euro, cam 20% din preţul uneia din beton şi cărămidă. Arhitectul speră ca acest proiect să prindă în România.
„Sunt zece ani de când încerc să construiesc o casă independentă energetic. Sper să acest proiect va prinde. Dacă omul care o construieşte are un curs de apă pe teren se poate face o microhidrocentrală şi atunci costurile cu energia sunt zero. Se mai pot folosi încălzitoare solare. Eficienţa energetică a acestor locuinţe este dovedită. Norvegia are o climă mult mai aspră ca a noastră şi de aceea mulţi oameni de acolo au optat pentru această soluţie", mai spune arhitectul.
