Încoronat de două ori, n-a domnit niciodată

5 decembrie 2017 23:14

Ultima actualizare: 14 noiembrie 2021 8:34

1947 - Regele Mihai a abdicat

Ultimul monarh al României s-a stins! Rege cu voia lui Dumnezeu şi urcat pe tronul României de două ori, Mihai nu a domnit niciodată cu adevărat. Vremurile i s-au opus, tatăl său i s-a opus, apoi în cele din urmă Ion Antonescu şi comuniştii. Nu puţine voci se întreabă azi dacă România va mai reveni vreodată la monarhie, acum că şi ultimul rege a plecat dintre noi. Click! vă propune mai jos o trecere în revistă a celor mai importante 96 de momente din viaţa unui rege care a încercat preţ de 96 de ani să sfideze în felul său unic vremurile şi propriul destin.

Naşterea sa s-a petrecut într-o zi de marţi, 25 octombrie 1921, mama sa, principesa Elena, având nevoie de intervenţia medicului. Conform celor publicate în Monitorul Oficial al vremii, noul principe avea la naştere o „constituţie destul de satisfăcătoare”.

Viitorul Rege Mihai, alături de bunica sa, Regina Maria

A fost cel de-al doilea rege din Casa Regală a României botezat în rit ortodox, primul fiind tatăl său, Carol al II-lea.
Botezul lui Mihai a avut loc într-o zi de duminică, la 22 ianuarie 1922, la Palatul Regal din Bucureşti.
Nu a deţinut niciodată puterea, chiar dacă a urcat de două ori pe tronul ţării.
A fost cel mai tânăr rege din istoria României, la data primei încoronări.
Prima dată a fost încoronat pe când avea doar şase ani, în 1927, imediat după moartea bunicului său, Ferdinand. Ţara a fost condusă însă de o regenţă, până în 1930, când propriul tată l-a detronat.
O zi de miercuri a fost ziua de 20 iulie 1927, data la care a depus la aproape şase ani jurământul ca rege în faţa Parlamentului.
Vineri a fost ziua în care la 6 septembrie 1940 a urcat a doua oară pe tron, după abdicarea tatălui său. Avea aproape 19 ani.
A avut probabil cea mai scurtă domnie din toţi cei patru regi ai României, consumată în două etape, 1927 – 1930 şi 1940 – 1947.
A stat mereu în umbra unor bărbaţi puternici din viaţa sa, precum propriul tată, Carol II, sau generalul Ion Antonescu, conducătorul de facto al statului român între 1940 şi 1944.
Şi-a iubit mereu mai mult mama, pe principesa Elena, decât tatăl. Faptul că după 1930 a fost despărţit de mama sa, plecată în exil şi pe care o întâlnea o dată pe an, l-a marcat profund.
Nu a avut niciodată o relaţie specială cu tatăl său, Carol al II-lea.
Nu a permis niciodată, până la moartea sa, ca rămăşiţele pământeşti ale tatălui său să fie înmormântate alături de cele ale bunicului şi tatălui acestuia.
Între 1930 şi 1940, cât a domnit tatăl său, a primit titulatura de Mare Voievod de Alba Iulia (locul încoronării bunicului său Ferdinand), niciodată folosită înainte sau după el.
În epocă, titulatura de Mare Voievod (se scria Voevod) de Alba Iulia a fost aprig contestată de istoricul Nicolae Iorga.
A fost contemporan cu toţi cei şase patriarhi de până acum ai Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (1925 – 1939, cel care a făcut parte şi din consiliul de regenţă al epocii în care Mihai era doar un copil), Nicodim Munteanu (1939 – 1948), Justinian Marina (1948 – 1977), Iustin Moisescu (1977 – 1986), Teoctist Arăpaşu (1986 – 2007) şi Daniel Ciobotea (din 2007 încoace).
A fost contemporan şi cu opt papi, Pius al XI-lea, Pius al XII-lea, Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea, Ioan Paul I, Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea si Francisc.
A fost uns ca rege de drept divin al României la 6 septembrie 1940 de către patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, în catedrala patriarhală din Bucureşti.
A fost ultimul conducător al României în ultimii peste 80 de ani care nu a jurat credinţă României în maniera impusă de forma republicană a statului. Nu a jurat pe Constituţie, nu a fost impus prin vot popular sau prin confirmare de către parlament.
A fost încoronat ca rege cu coroana de oţel purtată şi de predecesorii săi.
A prins perioada celor mai puternice cutremure din istoria ultimului veac al României. În noiembrie 1940, la două luni de la instalarea sa în fruntea statului, are loc cel mai puternic cutremur, cu o magnitudine de 7,7 pe scara Richter. Vor urma cele din 4 martie 1977, de 7,2 – 7,4 pe scara Richter, din 31 august 1986, de 7,1 sau cel din 2004, cu o magnitudine de 6.
Viaţa sa s-a intersectat cu trei regimuri politice diferite: monarhist, de până în 1948, cel comunist, de până în 1989 şi cel democratic, de după 1990.
A fost parte din cea mai gravă conflagraţie din istoria lumii, Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945).
A fost cel mai longeviv şef de stat european al unei ţări implicate în războiul ce a schimbat la mijlocul secolului trecut planeta.
A fost contemporan cu o serie de personaje intrate în cartea de istorie precum Einstein, Lenin, Marie Curie, Stalin, Walt Disney, Hitler, Elvis Presley, Winston Churchill, Henry Ford, Mussolini, Freud, Marilyn Monroe, Mahatma Gandhi, Sf. Tereza de Calcutta, Michael Jackson, Che Guevara, John Fitzgerald Kennedy, Charlie Chaplin etc.
A putut urmări 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de Vară, desfăşurate între 1924 şi 2016. Longevitatea sa i-a permis să fie contemporan cu mari sportivi ai lumii precum atleţii Jesse Owens, Javier Sotomayor sau Usain Bolt, gimnasta Nadia Comăneci, baschetbaliştii Michael Jordan şi Vince Carter sau înotătorul Michael Phelps (cel mai medaliat sportiv al tuturor timpurilor la JO!).

A fost contemporan cu 20 de ediţii ale turneelor finale ale Campionatului Mondial de Fotbal, între 1930 şi 2014. A fost astfel martor al dominaţiei selecţionatei „cariocas”, brazilienii jucând în acest interval şapte finale, din care au câştigat cinci.
6 Mihai I a fost astfel contemporan cu mari fotbalişti ai lumii precum Pele, Maradona, Bobby Charlton (azi decedat), Franz Beckenbauer, Dino Zoff, Johan Cruyff (azi decedat) sau Leo Messi.
A fost contemporan cu regele Bhumibol Adulyadej al Thailandei, decedat la mijlocul lunii octombrie a anului 2016, monahul cu cea mai lungă domnie efectivă din istorie, de peste 70 de ani.
A fost verişor al Reginei Angliei, Elisabeta a II-a – 90 de ani.
A deţinut vreme îndelungată titlul neoficial de decan de vârstă al familiilor regale din lume.
A fost ultimul mareşal român.
A avut doar fete drept copii, cinci la număr, în ordine pe Margareta, Elena, Maria, Irina şi Sofia.
Trei dintre fetele sale, Margareta, Elena şi Irina, s-au născut la Lausanne, în Elveţia.
Fiica sa cea mare, Margareta, va împlini la 26 martie 2018, 69 de ani.
Mezina Regelui Mihai, Maria, născută în Danemarca, a împlinit 53 de ani în iulie 2017 şi a preluat din 2015 o parte dintre îndatoririle Casei Regale a României.
Mihai a decis ca prima şi ultima sa fiică să fie cooptate în conducerea Casei Regale a României. În schimb, în cazul principeselor Irina şi Sofia, considerate de mass-media drept prinţese rebele, politica a fost exact contrarie.
Un caz special a fost cel al prinţesei Elena, cea de a doua fiică a Regelui Mihai şi a doua în linia de succesiune, care i-a oferit regelui primul său nepot, un băiat născut în 1985. Fiul acesteia, Nicolas Medforth-Mills, l-a însoţit, deşi avea doar şapte ani, în mai 1992 pe rege în prima sa vizită acceptată în România după lunga perioadă de exil. Peste ani, în vara anului 2015 Mihai a decis retragerea titlului de principe tânărului Nicolae, fost Nicolas, şi scoaterea sa din linia de succesiune a Casei Regale, fără a fi clar precizate motivele.
A fost primul rege care a admis căsătoria copiilor săi cu persoane care nu făceau parte din case regale ale lumii ( a se vedea cazul căsătoriilor Margaretei cu Radu Duda sau a surorii mai mici, Irina, care trăieşte în prezent în SUA).
A schimbat regulile Casei Regale Române, care nu admiteau să urce pe tron decât primii născuţi pe linie masculină.
1996 este anul în care acceptă căsătoria primei sale fiice, Margareta, cu actorul Radu Duda, un gest considerat de mulţi admiratori ai Casei Regale de neînţeles până azi.