Joia Albă din Săptămâna Luminată. De ce se spune că ar fi o zi blestemată. Azi e și Paștele Țiganilor
Joia Albă sau Joia Rea - cum mai este cunoscută în popor - este o zi de care ar trebui să ne fie tare frică. Dacă nu respectăm obiceiurile și tradițiile, vom atrage blesteme mari aspura noastră și ghinioane care ne vor urmări toată viața. Iată ce nu ai voie să faci până la apusul soarelui.
Joia Albă din Săptămâna Luminată. Tradiții și obiceiuri străvechi
Joia Albă estea patra zi din Sptămâna Luminată și trebuie respectată întocmai dacă nu vrem să atragem asupra noastră sărăcia, bolile și ghinioanele. În popor mai este cunoscută și sub denumirea de Joia Rea deoarece ar fi o zi nefastă, o zi blestemată, cea mai de temut zi din an. I se mai spune și Joia Verde deoarece azi se cinstesc holdele grădinile și grânele, iar de această zi depinde recolta de peste an. Însă, se pare că denumirea este legată și de Paștele Țiganilor, sărbătorit azi de toate comunitățile de roomi de la noi din țară. Iată ce ți se întâmplă dacă nu respecți datina.
Dacă muncești, vei fi toată viața sărac
În Joia Albă din săptămâna Luminată, Joia Rea sau Joia Verde nimeni nu trebuie să muncească. Cine pleacă la câmp să muncească pământul va avea o recoltă săracă, distrusă de dăunători și nu va avea ce pune pe masă tot anul. Dacă nu respecți tradiția, vei aduce în casă necazurile, seceta și dăunători în grădină. Recoltele vor fi sufocate de iarbă și buruieni, iar livezile nu vor da rod. Nici muncile în gospodărie nu sunt permise. Femeile nu au voie să spele, să albească rufe, să facă curat sau să calce. Iar cine coase în Joia Rea va atrage asupra sa toate necazurile și blestemele. În această zi trebuie să respecți cu sfințenie datinile pentru a nu atrage asupra ta și a casei tale mânia naturii: furtunile, vijeliile, grindina, fulgerele și tunetele.
Nu pleca la drum! Te vei rătăci!
În Joia Albă sau Joia Rea este bine să nu-ți planifici nici o călătore. Nu e bine să pleci azi la drum. În credința populară se spune că cine pleacă de acasă la drum lung se va rătăci, nu va ajunge la destinație, dar nici nu va mai găsi calea de întoarcere spre casă.
Joia Rea și ritualul morților
În acestă zi se practică un ritual al morților ce presupune ridicarea a 44 de găleți pline cu apă și aprinderea a două lumânări la cele patru capete. În acest fel fel, apa este sfințită, iar apoi este cărată până la fântâna și aruncată înăuntru.
Joia Verde sau Paștele țiganilor
De aproximativ 70 de ani, rromii din România sărbătoresc propriul Paște în Joia Albă din Săptămâna Luminată. Se pare că inițiativa de a avea propria sărbătoare a plecat de la clanul ursarilor, din care se trag mulți dintre lăutari. Pentru că la sărbătoarea românească ei erau cei care dădeau tonul petrecerii cântându-le mesenilor, țiganii și-au inventat propria sărbătoare pascală. Se pare că la origini, sărbătoarea vine din satul Gulia, județul Suceava, iar Sfatul Bătrânilor a aprobat-o. Maimult, numele de Joia Verde vine, după obiceiul țigănesc, de la poiana înverzită în care se ține petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu cântece, dansuri și voie bună. Ziua în care se sărbătorește Paștele țiganilor este un prilej de revedere a tuturor rudelor din țară și străinătate, prezente negreșit la marele eveniment. Sărbătoarea este, așadar, una a bucuriei și regăsirii celor dragi. Nimeni nu muncește, ca să se țină la distanță toate relele, toți se îmbracă straie noi și frumoase și se petrece până-n zori. În anumite comunități de rromi încă se mai păstrează obiceiul farmecelor de legat cununii și furatul fetelor de către viitorii lor soți. Este și ziua împăcărilor, motiv pentru care acum Sfatul Bătrânilor mediază anumite conflicte dintre familii.
