VIDEO L-au "înviat" pe Brâncuşi. Şi Ţepeş vrea în reclamă! La ce ar face publicitate personalităţile României
Părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi, se adresează românilor de dincolo de moarte. Într-un spot publicitar controversat, imaginea sculptorului român e asociată cu cea a unei bănci din România. Click! vă spune cum ar arăta alte personalităţi în reclame.
Românii care nu l-au văzut ori auzit vreodată pe marele sculptor nu au putut trece cu vederea ultima reclamă a CEC Bank, „Omagiu lui Brâncuşi”.
În cele două clipuri video, în care sculptorul „vorbeşte” despre operele sale „Coloana Infinitului” şi „Masa Tăcerii”, artistul de talie mondială se confesează poporului român căruia i-a închinat mare parte din operă. E imposibil să nu fi sensibilizat de această mărturisire.
În realitate, cei care au realizat spoturile s-au folosit de o fotografie (Autoportret), realizată în atelierul său din Paris (1934), de câteva declaraţii traduse din limba franceză şi de serviciile unui actor „pentru a-l aduce pe marele artist român mai aproape de poporul său”.
„De ce să nu ne putem imagina că, dacă ar fi avut ocazia, Brâncuşi ar fi vrut să spună românilor, într-un mesaj peste timp, ceea ce a spus de-a lungul vieţii sale? Din fericire tehnologia ne-a ajutat”, ne-a spus Robert Tiderle, directorul de creaţie al Papaya Advertising, agenţia care a realizat spoturile. Mesajul transmis prin campania CEC a ajuns la public distorsionat, iar la realizarea lui s-au strecurat multe inadvertenţe. Iată cum ar da Vlad Ţepeş sau Traian Vuia în reclame.
Ce nu e în regulă la reclama cu Brâncuşi• Vocea lui Brâncuşi nu a fost înregistrată niciodată în română.• Fotografia „Autoportret”, de la care a plecat totul, a fost făcută înainte de realizarea celor două opere, deci Brâncuşi nu putea vorbi despre ele ca fiind terminate.• Brâncuşi vorbeşte, aparent, despre Coloana fără Sfârşit. În realitate el vorbea de coloanele de lemn expuse în 1933 la New York.• O declaraţie a lui Brâncuşi, însoţită de semnătura sa: „În artă nu trebuie să existe străini” a fost incorect redată în clip. Declaraţia lui sună astfel: „În artă nu există străini” şi a fost făcută în februarie 1922, în apărarea lui Tristan Tzara, atacat de Andre Breton în presa vremii.
Vlad Ţepeş sau Vlad Dracul (Dracula), cum a fost „vândut” numele marelui domnitor în străinătate, a condus destinele Ţării Româneşti în anii 1448, 1456-1462 şi 1476. A obţinut renumele de „Ţepeş” după ce îi trăgea în ţeapă pe duşmani şi trădători. „Porecla” e menţionată prima dată într-o cronică valahă din 1550.
Pionier al aviaţiei mondiale, Traian Vuia s-a născut în 17 august 1872 în Bujoru, judeţul Caraş-Severin. Numele lui e legat de primul zbor autopropulsat, realizat cu un aparat mai greu decât aerul (martie 1906), creaţie proprie. Vuia I, strămoşul avioanelor de azi, a zburat 12 metri la o înălţime de un metru, la Montesson, lângă Paris.
Gheoghe Cârţan, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, a fost un ţăran român din judeţul Sibiu care a luptat pentru drepturile ţăranilor din Transilvania. În 1896 a călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian, monument reprezentativ pentru istoria poporului român. Drumul l-a parcurs în 43 de zile.
Numele poetului Mihai Eminescu, asociat cu cel al Observatorului Astronomic din Capitală, ar aduce, probabil, mai mulţi vizitatori care să caute cu telescopul astrul care l-a inspirat pe acesta în realizarea capodoperei „Luceafărul”. Poezia de 98 de strofe a fost scrisă în aproape zece ani de muncă şi publicată în aprilie 1883, în Almanahul societăţii studenţeşti „România Jună” din Viena.
Domnitor al Moldovei între anii 1457 şi 1504, Ştefan cel Mare este ctitorul celebrei Mănăstiri Voroneţ. Supranumită „Capela Sixtină a Estului”, mănăstirea a fost pictată într-o nuanţă de albastru care nu poate fi redată nici azi, în ciuda tehnologiilor existente. Vopseaua ar avea la bază un mineral destul de răspândit, azuritul.
