"Orice ai face, apa asta te curăţă că este sfinţită"
Tanti Verginia agită peste gard ambele mâini pline de sticle. Lângă ea, Maria nu mai are răbdare şi aruncă cu bidoane direct în capul unui om pentru a-i atrage atenţia. Este Bobotează şi în Dealul Patriarhiei din Bucureşti s-a dat drumul la agheasmă.
24 de recipiente a câte 500 de litri fiecare au fost pregătite în curtea Catedralei Patriarhale pentru a satisface toate cererile pentru apă sfinţită. Apa a fost adusă de la izvorul din Parcul «Grădina Maicii Domnului» al Reşedinţei Patriarhale. De asemenea, pentru praznicul Bobotezei, în faţa Catedralei patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc. În ciuda frigului pătrunzător, sute de oameni ţinând în mâini sticluţe, bidoane, borcane şi chiar carafe au venit pentru a lua agheasmă, mai precis agheasma mare, după cum explică patriarhul Daniel. Majoritatea sunt aşezaţi pe două rânduri, de o parte şi de alta a Catedralei Patriarhale. Cei mai nerăbdători s-au adunat însă de-a lungul gardurilor care împrejmuiesc ţarcul cu butoaie, aşteptând ca în fiecare an să fie binecuvântaţi şi stropiţi cu agheasmă de patriarh.
”Nu concep să nu vin în fiecare an adupă agheasmă, căci am mare încredere în puterea lichidului sfânt”, spune Tanti Valeria, cu plasa plină de bidoane cu apă. Lângă ea Verginica numără sticlele cu apă: asta pentru mine, astea pentru copii, iar astea ca rezervă. La coadă lumea aşteaptă liniştită, iar cei care au fost şi în 2018 observă schimbarea vremii. ”Anul trecut erau 15 grade, acum cred că nici un grad nu este, iar dacă stai de două ore ca mine îţi intră frigul în oase”, se plânge Florina în timp ce bate pasul pe loc. Agheasma mare care este sfinţită de Bobotează „se va păstra tot timpul anului şi se va gusta din ea în ziua Botezului Domnului, opt zile după praznic, dar şi atunci când suntem bolnavi sau în ispite şi încercări”, a transmis enoriaşilor Patriarhul.
Nu mâncăm nimic înainte de împărtăşirea cu aghiasma mare pentru a arăta că nimic din cele lumeşti, trecătoare nu este mai important decât hrana cea spirituală. Agheasma mare vindecă mai ales ”bolile sufletului” după cum a anunţat patriarhul Daniel. Există şi aghiasma mică, care se săvârşeşte în biserică la fiecare zi de întâi a lunii.
Arhiepiscopul Teodosie a sfinţit apa Mării Negre
Slujba de Bobotează de la Marea Neagră a început ieri dimineaţă la Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa, prin Sfânta Liturghie oficiată de arhiepiscopul Teodosie. Ceremonia a continuat pe faleza Cazinoului, unde mii de credincioşi au asistat, pe ger şi pe ninsoare, la slujba de Sfinţire Mare a apei, scrie adevarul.ro. Arhiepiscopul Teodosie a urcat într-o barcă şi a sfinţit apa Mării Negre, apoi a aruncat trei cruci în valuri. Acestea au fost recuperate de scafandrii Forţelor Navale. Printre cei care s-au aruncat în apa rece, echipaţi în costume de neopren, s-a aflat şi un temerar care purta doar şort.
A prins crucea pentru al optulea an consecutiv
La minus 4 grade Celsius, pe o ninsoare deasă, şapte temerari s-au aruncat în apele Braţului Borcea, pentru a aduce la mal crucea de Bobotează, aruncată în apă de Preasfinţitul Vicenţiu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor. Parcul Central din Călăraşi a devenit neîncăpător pentru mulţimea adunată să ia parte la sărbătoare, scrie adevarul.ro. Iulian Boscornea a reuşit pentru al optulea an consecutiv să prindă crucea. Tânărul în vârstă de 33 de speră ca performanţa să-i poarte noroc în continuare, să-i aducă sănătate şi să fie ferit de rele. El a fost răsplătit cu 1.000 de lei din partea autorităţilor locale. Obişnuit cu antrenamentele şi având o condiţie fizică de invidiat, culturistului nu i s-a părut dificil să se arunce în apele îngheţate, mai ales că este şi un pasionat al înotului.
Cruci de gheaţă la biserici din Vrancea
Adevărate opere de artă! Credincioşii din mai multe comune situate în zona montană a judeţului Vrancea au asistat ieri la slujba de Bobotează. Enoriaşii au fost întâmpinaţi la biserici de un ansamblu de cruci de gheaţă, lucrări care le aparţin unor meşteri locali. La Prahuda, sătenii au realizat nu mai puţin de trei asemenea cruci. Ei au tăiat blocurile de gheaţă din pârâul Teleajen şi le-au cărat cu căruţele până în curtea bisericii, unde le-au şlefuit. Meşteşugul l-au învăţat de la strămoşi, iar crucile au fost sfinţite de preot şi admirate de toată suflarea satului. Şi la biserica din satul Podul Nărujei, câţiva enoriaşi pricepuţi au confecţionat confecţionat cruci, sfeşnice şi o masă de gheaţă.