Cum arăta în realitate Alexandru Ioan Cuza. Nu seamănă cu cel din manualul de istorie
Un bărbat semeț, cu părul negru ca abanosul, o ținută perfectă. Așa îl cunoaștem pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, din manualul de istorie. Însă, există un portret mai puțin cunoscut al fondatorului României moderne.
Astăzi, 24 ianuarie, toată lumea vorbește despre Mica Unire, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fondatorul României moderne. Sunt foarte puține fotografii de la acest moment important din istoria noastră, dar și ale lui Alexandru Ioan Cuza.
Istoricii au scos la lumină un portret mai puțin cunoscut al domnitorului Cuza.
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova în 24 Ianuarie 1859 este actul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul ambelor state româneşti a însemnat Unirea lor într-un nou stat, cunoscut iniţial sub numele de „Principatele Unite”, care, din 1866, pe baza noii Constituţii, s-a numit România.
Cine a fost Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza a rămas în istoria românilor ca făuritor al Micii Uniri și cel care a pus bazele modernității în cele două principate române. În plan politic, Cuza și-a atins țelul pentru care fusese învestit, dar în plan personal, a fost un bărbat măcinat de vicii, care i-au atras antipatia și chiar abdicarea forțată.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, la 5, respectiv 24 ianuarie 1859, a însemnat înfăptuirea așa-numitei politici a faptului împlinit, prin care oamenii politici de la acea vreme urmăreau unirea Principatelor Române și recunoașterea lor de către Marile Puteri europene. Unirea a fost acceptată, însă doar pe perioada domniei lui Cuza, mai exact șapte ani, cât i-a durat serviciul militar. În tot acest timp, Cuza a realizat o serie de reforme care au schimbat în bine principatele și au pus bazele României moderne, așa cum o cunoaștem astăzi.
Cel mai mare viciu al domnitorului era pasiunea sa nesățioasă pentru femeile frumoase. Mereu la braț cu Mihail Kogălniceanu, Cuza frecventa adesea bordelurile bucureștene, chiar și după ce se căsătorise cu doamna Elena Cuza, care nu putea să-i dăruiască urmași. Întâlnirea cu o anume Maria Obrenovici avea să-i schimbe complet destinul, devenindu-i amantă, marea sa iubire și femeia care-i va dărui doi copii.
