Pesediştii au început campania de curăţenie
Fidelii lui Dragnea alungaţi şi deveniţi paria, pedepsiţii din PSD întorşi pe cai mari, iar la mijloc, restul liderilor, toţi în goană după funcţii. Aşa a arătat marți, 28 mai, la vârf, PSD-ul, după şedinţa celor două foruri conducătoare, Biroul Permanent Naţional şi deja celebrul Comitet Executiv. Singurele decizii: nu se renunţă la putere, vor fi remanieri, iar partidul va fi condus de premierul Viorica Dăncilă şi de Paul Stănescu, întors din surghiun.
Un cutremur pentru care nu te pregăteşte nici un exerciţiu. Aşa a fost marți starea PSD, până la alegerile europarlamentare de acum două zile cel mai mare partid din România. La ora 11.00 a fost şedinţa Biroului Executiv al partidului, urmată la ora 18.00 de şedinţa celebrului Comitet Executiv.
Liderii PSD au intrat în şedinţe împărţiţi în mai multe grupuri: unul care cerea alegeri anticipate, grupat în jurul unor lideri din Moldova, altul al fidelilor lui Dragnea care a prezentat ”testamentul” acestuia şi celălalt al taberei Firea-Stănescu. Deşi a declarat că nu vrea decât ce a avut, preşedintă PSD Bucureşti-Ilfov, Gabriela Firea a făcut toate jocurile la şedinţe.
L-a impus pe Paul Stănescu drept propunerea pentru preşedinte executiv şi s-a întâlnit, între patru ochi, cu premierul pentru a “debloca fondurile” a căror lipsă a blocat Capitala.
De asemenea, pentru funcţia de secretar general, pentru că s-a cerut îndepărtarea lui Codrin Ştefănescu, este propusă Rodica Nassar. Fără scrupule, cei care până mai ieri pozau în familia perfectă PSD s-au războit ca-n junglă. La Camera Deputaţilor postul de preşedinte interimar nu a fost dat lui Florin Iordache, fidel al lui Dragnea, ci a ajuns la Carmen Mihălcescu.
Atât premierul, cât şi majoritatea celor care au dorit să vorbească au dat vina pentru eşec pe problema justiţiei şi mai ales pe comunicarea defectuoasă în acest domeniu. Mulţi lideri au vorbit însă şi de concentrarea greşită a deciziei în partid în mâinile unui grup mic, care a eludat forurile statutare.
Cert este că Lia Olguţa Vasilescu, cea lăsată de Liviu Dragnea pe post de şef al PSD, nu a fost acceptată preşedinte executiv şi atunci a cerut să fie alegerea partidului pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. A fost refuzată şi aici, iar Viorica Dăncilă a anunţat că propunerea partidului este Marcel Ciolacu, alt lider marginalizat.
De asemenea, surse din PSD susţin că Dăncilă a luat o hotărâre şocantă: vrea ca PSD să pună în aplicare deciziile Referendumului pe Justiţie organizat de Iohannis şi va susţine modificarea Constituţiei.
De asemenea, membrii PSD nu vor mai discuta despre justiţie, doar asociaţiile de magistraţi vor face acest lucru. Viorica Dăncilă le-a spus celor din PSD că nu renunţă la guvernare, însă nu este exclusă o remaniere, fiind vizaţi, conform surselor, Carmen Dan (Interne) şi Teodor Meleşcanu (Externe).
Alegeri europarlamentare 2019
1. PNL, pe primul loc. Rapoartele Biroului Electoral Central relevă faptul că PNL a obţinut 26,71% din voturi, fiind pe primul loc în topul preferinţelor românilor. PSD este pe locul al doilea cu 22,85% din sufragii, iar pe locul al treilea este Alianţa USR-PLUS, care a obţinut un procent de 21,49%. Pe locul patru se află PRO România cu 6,74%, urmat de UDMR cu 5,77% din voturi şi PMP cu 5,74% . Social-democraţii au câştigat în 19 judeţe, PNL a fost votat de majoritatea alegătorilor din 14 judeţe, USR PLUS şi-a adjudecat 5 judeţe, iar UDMR şi-a adjudecat voturile din 4 judeţe: Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita.
2. Românii au votat la referendum. La referendum românii au avut de ales să răspundă cu DA sa NU la întrebările: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” şi “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Astfel, conform rapoartelor BEC, peste 5 milioane de votanţi au răspuns cu “DA” la prima întrebare, iar la a doua întrebare au răspuns afirmativ 4,9 milioane de români. De asemenea, la întrebarea nr. 1 au răspuns “Nu” 867.137 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus “Nu” 838.630.
3. Aproape 9 milioane de români au ieşit să voteze în ţară. În procente, prezenţa la vot a fost de 49,02%. Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 96,89%, şi numai 3% din voturi au fost nule. Conform BEC, aproximativ 5,1 milioane de români au votat în mediul urban şi peste 3,8 milioane de oameni, în mediul rural. Judeţele Ilfov şi Cluj au avut cele mai mari prezenţe la vot, cu 64,03%, respectiv 61.11% din numărul de alegători înscrişi pe liste.
